Scăpăta, verb Sinonime:
a apune, a asfinţi, a se însera; a aluneca, a cădea, a se cufunda, a fi în declin; a sărăci, a-și pierde averea.
Scăpătăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
decadență, mizerie, sărăcie, sărăcire, (învechit) scăpăciune, (popular) scăpătare.
Scăpătare, substantiv
Sinonime:
apus, asfinţire, asfinţit, decadenţă, decădere, declin, degenerare, mizerie, regres, sărăcie, sărăcire.
Scăpătat, substantiv neutru Sinonime:
(popular) asfinţit, apus; declin, coborâş, pantă.
Scăpătiş, substantiv
Sinonime:
apus, asfinţit, vest.
Scăpător, substantiv
Sinonime:
eliberator, salvator.
Scăpătură, substantiv
Sinonime:
eliberare, liberare, salvare, scăpare, scoatere.
Apune, verb Sinonime:
a asfinţi, a scăpăta, a fi în declin, a dispare; a deceda, a muri.
Apus, substantiv neutru Sinonime:
asfinţit, scăpătatul soarelui, înserare; declin, decădere; occident, vest. Apus, adjectiv
Sinonime:
trecut.
Asfinţi, verb Sinonime:
a apune, a scăpăta, a coborî.
Declin, substantiv neutru
Sinonime:
regres, decădere, degradare; apus, asfinţire, asfinţit, crepuscul; scăpătare, decadenţă, (învechit) descreştere, scădenie, scădere.
Declina, verb
Sinonime:
a refuza, a respinge, a renunţa, a abandona; a apune, a scăpăta, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri; (gramatică) (învechit) a (se) pleca.
Degajat (degajată), adjectiv
Sinonime:
curățat, deblocat, descongestionat, dezinvolt, eliberat, emanat, exalat, firesc, împrăştiat, înlăturat, liber, natural, neafectat, neartificial, necăutat, nepăsător, neprefăcut, nesilit, nestânjenit, nestudiat, radiat, răspândit, retras, scăpat, simplu, spontan, (figurat) luat înapoi, (învechit) prostatic, (livresc) nonșalant.
Eliberat (eliberată), adjectiv Sinonime:
independent, emancipat, dezrobit, descătuşat, liber; scăpat, salvat, izbăvit.
Faliment, substantiv neutru
Sinonime:
sărăcie, scăpătare, mofluzie, bancrută, crah, (învechit şi regional) selamet, (învechit) mofluz, mofluzenie, mofluzlâc, (învechit, în Transilvania) cridă; (figurat) ruină, eșec total, eșec complet, nereușită totală, fiasco.
Falit (falită), adjectiv
Sinonime:
insolvabil, mofluz, sărăcit, scăpătat, aflat în faliment; (figurat) prăbușit, ruinat, distrus.
Împuţina, verb
Sinonime:
a (se) diminua, a (se) micșora, a (se) reduce, a (se) restrânge, a descreşte, a scădea, a slăbi, a-i scădea forța fizică, (învechit și regional) a (se) strâmta, (învechit) a (se) puțina, (Transilvania) a scăpăta.
Ruina, verb Sinonime:
a se dărăpăna, a se nărui, a se surpa, a se degrada, a se distruge, a se preface în ruină; a sărăci, a scăpăta, a da faliment, a mofluzi, a rămâne falit, a decădea. Ruină, substantiv feminin Sinonime:
dărâmătură, surpătură, risipitură; faliment, bancrută, dezastru, mofluzie.
Sărac (săracă), adjectiv Sinonime:
sărman, nevoiaş, strâmtorat, împovărat, scăpătat, ruinat, calic, în mizerie, cerşetor, golan; biet, nenorocit; neroditor, neproductiv, nefertil, sec, steril.
Sărăci, verb Sinonime:
a scăpăta, a calici, a se ruina, a ajunge în sapă de lemn, a decădea, a da de fundul sacului, a rămâne pe drumuri; a despuia, a jecmăni, a fura, a sustrage, a lăsa pe drumuri.
Sărăcie, substantiv feminin Sinonime:
lipsă, penurie, paupertate, strâmtorare, împovărare, scăpătare, mizerie, calicie.
Sărman (sărmană), adjectiv Sinonime:
sărac, lipsit, nevoiaş, fără mijloace, strâmtorat, împovărat, scăpătat; amărât, nenorocit, biet.
Scădea, verb Sinonime:
a reduce, a micşora, a diminua, a împuţina, a scurta, a pierde, a concentra; a reține, a opri; a detaşa, a defalca, a desprinde; (figurat) a se potoli, a descreşte, a se domoli; a scăpăta, a apune.
Scăpa, verb Sinonime:
a se elibera, a se desprinde, a se salva; a se debarasa, a se descotorosi, a renunţa, a da drumul; a apune, a scăpăta, a fi în declin; a pierde, a nu mai apuca, a nu mai prinde; a nu lua în seamă, a omite, a pierde din vedere, a nesocoti.
Tomnatic (tomnatică), adjectiv Sinonime:
(figurat) în declin, scăpătat, trecut, îmbătrânit; (figurat) celibatar, becher, burlac.
Uşurat (uşurată), adjectiv
Sinonime:
descărcat, despovărat, micşorat, redus, scăzut; (figurat) fără grijă, împăcat, liniștit, mulţumit, scăpat de o grijă.
Ruinat (ruinată), adjectiv
Sinonime:
căzut în ruină; dărăpănat, distrus, degradat, măcinat, părăginit, prăpădit, stricat, demolat, delabrat, deteriorat, devastat; (figurat) sărăcit, scăpătat.
Decavare, substantiv
Sinonime:
ruinare, distrugere, sărăcire, scăpătare.
Decavat, adjectiv
Sinonime:
ruinat, distrus, sărăcit, scăpătat.
Decădea, verb
Sinonime:
a regresa, (învechit) a (se) înapoia, a scădea, a scăpăta, a retrograda; a se animaliza, a (se) abrutiza, a se declasa, a se degrada, a se degenera, a se ruina; a se corupe.
Demarcat, adjectiv
Sinonime:
delimitat, scos în evidență; (sport) scăpat.
Eliberare, substantiv
Sinonime:
liberare, salvare, scăpare, scoatere, (învechit şi popular) slobozire, (popular) mântuire, (învechit) scăpătură, dezrobire, ieşire, desfacere, desărcinare, descăunare, deblocare, evacuare.
Scăpăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
mizerie, sărăcie, (învechit) scăpătăciune, (popular) scăpătare.
Meseri, verb
Sinonime:
(învechit) a calici, a fi sărac, a ruina, a sărăci, a scăpăta, a trăi în sărăcie.
Mişelire, substantiv (învechit)
Sinonime:
sărăcire, scăpătare.
Sărăcire, substantiv
Sinonime:
pauperizare, ruinare, scăpătare, (familiar) decavare, (învechit) mișelire.
Ruinare, substantiv
Sinonime:
dărăpănare, degradare, distrugere, istovire, măcinare, năruire, părăginire, sărăcire, scăpătare, stricare, (familiar) decavare, (învechit) mișelire.
Reduce, verb
Sinonime:
a (se) atenua, a (se) calma, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) ieftini, a (se) împuțina, a (se) limita, a (se) liniști, a (se) mărgini, a (se) mici, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) restrânge, a (se) rezuma, a (se) scurta, a (se) tempera, a (se) ușura, a concentra, a constrânge, a cotropi, a cuceri, a descrește, a face să fie mai mic, a încetini, a lăsa, a obliga, a ocupa, a prescurta, a readuce, a scădea, a se mulțumi, a sili, a simplifica, a slăbi, a sta, a subjuga, a supune, (figurat) a (se) îmblânzi, (figurat) a (se) îndulci, (figurat) a (se) înmuia, (figurat) a (se) muia, (figurat) a comprima, (figurat) a condensa, (figurat) a piluliza, (învechit și figurat) a îngusta, (învechit și regional) a (se) strâmta, (învechit) a (se) puțina, (învechit) a reduțirui, (popular și figurat) a se pișca, (rar) a (se) pacifica, (rar) a se încheia, (Transilvania) a scăpăta.
Scoatere, substantiv
Sinonime:
ablațiune, anulare, concediere, curățare, demitere, desărcinare, descălțare, descălțat, descăunare, desfacere, desprindere, destituire, dezbrăcare, dezgropare, editare, eliberare, eliminare, excludere, exereză, exploatare, extirpare, extracție, extragere, imprimare, imprimat, încasare, îndepărtare, înlăturare, liberare, obținere, publicare, realizare, salvare, scăpare, scos, smulgere, suprimare, ștergere, tăiere, tipărire, tipărit, tragere, (familiar) dezechipare, (învechit și familiar) mazilire, (învechit și familiar) mazilit, (învechit și popular) slobozire, (învechit) publicarisire, (învechit) publicație, (învechit) publicitate, (învechit) scăpătură, (învechit) tipărie, (popular) mântuire.
Înmurgi, verb (învechit)
Sinonime:
a amurgi, a însera, a scăpăta, a se întuneca.
Repeziş, substantiv
Sinonime:
clină, coastă, coborâș, costișă, muchie, pantă, povârniș, prăvăliș, pripor, scoborâș, versant, (figurat) șold, (învechit și regional) piază, (învechit și regional) prăvălac, (învechit și regional) scapăt, (învechit) bair, (învechit) povârnitură, (prin Muntenia) aplecuș, (regional) pieptan, (regional) pieptar, (regional) piezișea, (regional) povârghie, (regional) prăval, (regional) prăvălitură, (regional) răpăguș, (regional) repeguș, (regional) repez, (regional) repezină; alergare, alergătură, fugă, goană, mișcare violentă, năvală, (figurat) izbucnire, (figurat) precipitare; (variantă) răpeziș, (variantă) răpezuș, (variantă) ripeziș.
Sărmăni, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a calici, a ruina, a sărăci, a scăpăta, (variantă) a surumăni.
Salvator, substantiv
Sinonime:
apărător, binefăcător, dezrobitor, eliberator, liberator, mântuitor, mesia, (figurat) balon de oxigen, (figurat) providență, (învechit și figurat) ridicător, (învechit și figurat) vraci, (învechit și popular) slobozitor, (învechit) scăpător, (învechit) scoțător, (învechit) scumpărător, (învechit) vindecător.
Mântuit, adjectiv
Sinonime:
dezrobit, eliberat, ispășit, izbăvit, limpezit, salvat, scăpat, (învechit și popular) cortorosit, (învechit) isțelit, (învechit) îndreptat, (învechit) litrosit, (învechit) spăsit, (învechit, impropriu) izbândit. Mântuit, substantiv
Sinonime:
desăvârșire, dezrobire, mântuire, (învechit și popular) cortorosire, (învechit și popular) scăpare.