Rostogoli, verb Sinonime:
a cădea învârtindu-se, a se da de-a dura, a se da de-a berbeleacul, a se duce de-a rostogolul, a se roti în jos, a se prăbuşi, a se prăvăli.
Rostogolire, substantiv
Sinonime:
degringoladă, prăbușire, prăvălire, rostogolit, tăvălire, (învechit) tăvălicitură, (regional) îmburdare.
Rostogolitor-de-piatră, substantiv masculin
Sinonime:
(ornitologie) scormonitor-de-piatră.
Aluneca, verb Sinonime:
a se deplasa, a cădea, a se rostogoli; a se strecura, a pătrunde, a se fofila, a se tupila.
Capota, verb Sinonime:
a se răsturna, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a se prăbuşi; (figurat) a rata, a pierde, a eşua. Capotă, substantiv
Sinonime:
acoperiș pliabil; mantou; prezervativ.
Durui, verb Sinonime:
a hurui; a rostogoli.
Prăbuşi, verb Sinonime:
a se prăvăli, a se nărui, a cădea, a se surpa, a se dărâma, a se rostogoli.
Prăbuşire, substantiv feminin
Sinonime:
cădere, colaps, crah, culcare, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, decădere, declin, degringoladă, deprimare, destrămare, deznădejde, doborâre, lungire, năruire, năruit, picare, prăbușeală, prăvălire, răsturnare, risipire, rostogolire, rostogolit, scufundare, surpare, surpat, trântire, (învechit) răsturnătură, (învechit) risipă.
Prăvăli, verb Sinonime:
a doborî, a trânti, a culca; (reflexiv) a se rostogoli, a se duce de-a rostogolul, a se duce de-a dura, a se precipita, a aluneca, a se prăbuşi, a se nărui, a se dărâma, a se surpa, a se răsturna, a cădea; (figurat) a înfrânge, a răpune, a învinge, a îngenunchea.
Răsturna, verb Sinonime:
a cădea, a se prăvăli, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a pica.
Tăvăli, verb Sinonime:
a se rostogoli, a se da de-a berbeleacul; a murdări, a mânji, a tărbăci, a terfeli.
Îmburda, verb (regional)
Sinonime:
a (se) prăbuși, a (se) răsturna, a (se) rostogoli, a (se) trânti la pământ, a cădea, a da peste cap, a doborî, a întoarce, a pica, a răscoli, a răvăși, a se dărâma, a se împiedica, a se nărui, a se prăvăli, a se ruina, a se surpa, (învechit; figurat) a nimici, (variantă) a (se) îmborda.
Tăvăleală (tăvăleli), substantiv feminin
Sinonime:
bătaie, trânteală; rostogolire; încăierare, luptă.
Degringoladă, substantiv
Sinonime:
debandadă, prăbușire, rostogolire rapidă, cădere, cabriolă; (figurat) decădere treptată, degradare progresivă, ruinare.
Durăi, verb
Sinonime:
a se da peste cap, a se da de-a dura, a se rostogoli, a hurui, a tuna.
Durdulica, verb
Sinonime:
a rostogoli.
Duriga, verb
Sinonime:
(regional) a rostogoli, a da de-a dura.
Grohoti, verb
Sinonime:
a grohăi, a guiţa, a face zgomot rostogolindu-se.
Prăstăvăli, verb
Sinonime:
(regional) a (se) prăvăli, a (se) rostogoli.
Prăval, substantiv
Sinonime:
abis, adânc, cădere de apă, clină, coastă, coborâș, costișă, depresiune, gârlă, muchie, pantă, povârniș, prăpastie, pripor, repeziș, rostogolire, scoborâș, versant, zar, (variantă) prival.
Prăvălire, substantiv
Sinonime:
cădere, dărâmare, decădere, doborâre, năruire, prăbușire, rostogolire, (rar) rostogolit, surpare.
Prestogoli, verb
Sinonime:
(învechit) a se rostogoli (peste).
Prăpăstui, verb
Sinonime:
a arunca, a azvârli, a da buzna, a năvăli, a prăvăli, a rostogoli, a sări, a se năpusti, a se precipita, a se repezi, a tăbărî, a zvârli; (învechit) a muri, a se pierde, a se prăpădi.
Coteli, verb (regional)
Sinonime:
a căuta cu de-amănuntul, a coleși, a coti, a cotrobăi, a fura, a linchi din oale, a linge farfuriile, a scobeli, a scotoci, a se rostogoli, (variantă) a cotili.
Prostovoli, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) prăvăli, a (se) rostogoli, (regional) a (se) prăstăvăli, (variantă) a (se) prostovăli.
Prăstăvala, substantiv articulat (regional)
Sinonime:
(locuțiune; de-a prăstăvala) de-a berbeleacul, de-a dura, de-a rostogolul, de-a tumba, rostogolindu-se peste cap.
Răsucire, substantiv
Sinonime:
deplasare, dezarticulare, dezarticulație, dislocare, încolăceală, încolăcire, încolăcitură, îndoire, înfășurare, întoarcere, întors, învălătucire, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, luxare, luxație, răsuceală, răsucit, răsucitură, rostogolire, rotație, rotire, rotit, scrânteală, scrântire, scrântitură, suceală, sucire, sucit, sucitură, torsionare, torsiune, vălătuceală, (popular) rotitură, (popular) rotocol.
Îmburdare, substantiv
Sinonime:
prăbușire, răsturnare, rostogolire, trântire la pământ, (învechit; figurat) nimicire, (variantă) îmbordare.
Îmburdat, adjectiv
Sinonime:
prăbușit, răsturnat, rostogolit, trântit la pământ, (variantă) îmbordat.
Rulare, substantiv
Sinonime:
înfășurare, învăluire, proiectare, rostogolire, rulaj.
Tăvălicitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
rostogolire, unduire.
Tăvălire, substantiv
Sinonime:
culcare, doborâre, rostogolire, strivire, zvârcolire, (învechit și figurat) înjosire, (învechit) tăvălitură, (regional) târnoseală, (regional) trevelit.
Ponorâre, substantiv
Sinonime:
dărâmare, năruire, prăbușire, prăvălire, rostogolire, surpare, surpătură.
Berbeleac, substantiv
Sinonime:
rostogolire, (regional) leagăn.
Tăvălitură, substantiv
Sinonime:
călcătură, dâră, rostogolire, tăvălire, urmă, (învechit și figurat) înjosire, (învechit) obiect murdar, (regional) târnoseală, (regional) trevelit, (regional) zdrigolitură.
Durăire, substantiv (popular)
Sinonime:
ciuruit, durăială, duruitură, gângurit, huruitură, rostogolire (cu zgomot), (Banat) tunet, (variantă) duruire.
Păstrăgăli, verb (regional)
Sinonime:
a rostogoli.