Rosti, verb Sinonime:
a zice, a spune, a vorbi, a glăsui, a comunica, a pronunţa, a articula.
Aromi, verb (popular)
Sinonime:
a ademeni, a adormi, a atrage, a ațipi, a dormita, a ispiti, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a moțăi, a păcăli, a picoti, a piroti, a purta, a rosti, a seduce, a tenta, a trișa, (figurat) a calma, (figurat) a liniști, (figurat) a ogoi, (figurat) a potoli, (învechit) a amăgi, (învechit) a aroma, (învechit) a tămâia, (popular) a zăpăci.
Articulare, substantiv feminin Sinonime:
rostire, pronunțare, exprimare, glăsuire.
Declama, verb Sinonime:
a recita, a rosti, a spune poezii.
Expune, verb
Sinonime:
a prezenta, a explica, a relata, a povesti, a istorisi, a descrie, a înfăţişa, a exprima, a spune; (reflexiv) a risca, a se primejdui, a fi în pericol; a rosti, a demonstra, a emite, a(-şi) arăta, a(-şi) etala, a-şi întinde, a (se) hazarda, a supune.
Face, verb
Sinonime:
a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.
Formula, verb
Sinonime:
a alcătui, a alega, a articula, a compune, a comunica, a conversa, a da formă, a declara, a elabora, a emite, a enunţa, a exprima, a expune, a întocmi, a obiecta, a prezenta, a profera, a pronunţa, a redacta, a relata, a rosti, a spune, a zice. Formulă, substantiv feminin
Sinonime:
afirmație, aforism, apoftegmă, clișeu, combinație, enunţ, expresie, frază, metodă, mijloc, mod, parolă, precept, procedeu, proverb, racursi, regulă, rețetă, sentință, slogan, soluţie, şablon, tipar, turnură.
Glăsui, verb (popular)
Sinonime:
a boci, a căina, a cânta, a exprima, a executa, a grăi, a intona, a interpreta, a jeli, a jelui, a lamenta, a plânge, a rosti, a spune, a tângui, a văicări, a văita, a vorbi, a zice.
Grai, substantiv neutru
Sinonime:
accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.
Grăi, verb
Sinonime:
a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.
Îngânat (îngânată), adjectiv Sinonime:
murmurat, şoptit, rostit încet.
Întona, verb Sinonime:
a începe un cântec, a fredona. Intona, verb
Sinonime:
a cânta, a executa un cântec, a fredona, a îngâna, a întona, a modula, a murmura, a rosti cu un ton specific.
Numi, verb Sinonime:
a denumi, a boteza, (reflexiv) a se chema; a porecli, a supranumi, (reflexiv) a se intitula; a rosti, a menţiona; a angaja, a încadra, a însărcina; a conferi, a acorda, a distinge.
Profera, verb Sinonime:
a rosti, a pronunţa; a ameninţa; a înjura, a blestema, a ocărî.
Pronunţa, verb
Sinonime:
a (se) rosti, a (se) spune, a articula, a comunica, a consimţi, a da o sentință, a emite, a exprima, a face cunoscut, a formula, a grăi, a lua atitudine, a opina, a scoate, a se declara, a ține, a vorbi, a zice, a-şi da avizul, a-și spune părerea, (învechit) a proforisi, (învechit) a pronuncia, (învechit) a pronunția, (prin Moldova) a blești.
Pronunţat (pronunțată), adjectiv Sinonime:
spus, zis, rostit, articulat; accentuat, reliefat, subliniat, evidenţiat.
Recita, verb
Sinonime:
a declama, a psalmodia, a rosti, a spune (versuri), (popular) a cuvânta, (rar) a debita.
Spune, verb Sinonime:
a zice, a vorbi, a se exprima, a grăi, a rosti, a declara, a comunica, a se adresa, a glăsui, a relata, a povesti, a istorisi, a nara, a expune, a evoca; (figurat, popular) a cânta, a recita; a explica, a lămuri, a clarifica, a limpezi; a mărturisi, a destăinui, a dezvălui, a da pe faţă, a divulga.
Vorbire, substantiv feminin Sinonime:
limbaj, limbă, exprimare, rostire, cuvântare.
Zice, verb Sinonime:
a spune, a exprima, a vorbi, a rosti, a pronunţa; a comunica, a transmite, a face cunoscut, a afirma, a declara, a susţine, a pretinde; a răspunde, a riposta, a reproşa, a obiecta; a îndemna, a porunci, a ordona, a dispune; a cânta, a doini, a hori.
Zis (zisă), adjectiv
Sinonime:
citat, denumit, indicat, intitulat, menționat, numit, pomenit, poreclit, rostit, supranumit.
Dicțiune, substantiv
Sinonime:
debit, declamație, elocuțiune, pronunțare, rostire, (grecism învechit) profora.
Fonetism, substantiv
Sinonime:
pronunţare, pronunţie, rostire, (variantă) (învechit) fonetizm.
Formulare, substantiv
Sinonime:
emitere, enunţare, exprimare, pronunţare, redactare, rostire, spunere, zicere.
Prozodie, substantiv
Sinonime:
articulare, articulaţie, emitere, metrică, pronunţare, pronunţie, punctuaţie, ritmică, rostire, versificaţie.
Glăsi, verb
Sinonime:
a boci, a căina, a cânta, a executa, a intona, a interpreta, a jeli, a jelui, a lamenta, a plânge, a rosti, a spune, a tângui, a văicări, a văita, a vorbi, a zice.
Pronunţie, substantiv
Sinonime:
accent, accentuație, articulație, dicțiune, elocuțiune, fonetism, inflexiune, intonație, mod de a pronunța, pronunţare, rostire, ton, (învechit) pronunţiaţie.
Pronunţare, substantiv
Sinonime:
articulare, articulaţie, dicţiune, emitere, fonetism, formulare, mod de a pronunța, pronunţie, (învechit) prozodie, rostire, sentință pronunțată, ţinere.
Pronunţat, adjectiv
Sinonime:
accentuat, dat, evident, formulat, proeminent, reliefat, rostit, scos în evidență.
Sacadă, substantiv
Sinonime:
mișcare bruscă și neregulată, zmucire, zmuncire. Sacada, verb
Sinonime:
a rosti cu întreruperi scurte și regulate, a vorbi sacadat; a scutura, a smuci, a zmuci, a zmunci.
Îngăla, verb
Sinonime:
a jegoși, a mânji, a murdări, a păta; a ocărî, a ponegri; a cârcăli, a îmbredeli, a închipui, a lucra de mântuială, a lucra neîngrijit; a bâigui, a bâlbâi, a bolborosi, a îndruga, a îngâima, a îngâna, a nu rosti ceva clar, a vorbi neprecis.
Răspica, verb (învechit)
Sinonime:
a analiza, a clarifica, a crăpa, a defini, a descurca, a desface, a desluși, a despături, a despica, a determina, a dezdoi, a elucida, a explica (cu claritate), a lămuri, a limpezi, a preciza, a pronunța deslușit, a rosti, a separa, a silabisi, a stabili, a străbate.
Saluta, verb
Sinonime:
a aduce omagiu, a face (concomitent) schimb de saluturi, a face un gest de salut, a rosti o formulă uzuală de salut, (figurat) a întâmpina cu bucurie, (învechit) a săruta, (prin Maramureș) a salutări, (regional) a noroci.
Profora, substantiv (grecism învechit)
Sinonime:
dicțiune, pronunțare, rostire.
Proforisi, verb (grecism învechit)
Sinonime:
a pronunţa, a rosti.
Olări, verb
Sinonime:
(silvicultură) a teși; (regional) a buza, a ciuli, a oli, a rosti, a se lărgi, a șpronța, a tivi.
Intervențiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
agresiune, amestec, bune oficii, cuvânt, demers, discurs rostit, imixtiune, incursiune, ingerință, intercesiune, interpoziție, interpunere, intervenire, intervenție, intervenționism, intrare în acțiune, intruziune, întrepunere, luare de cuvânt, mediație, mijlocire, (chirurgie) operație, (învechit) interpozițiune, (învechit) ispită, (învechit) ispitire.
Fonetizm, substantiv (învechit)
Sinonime:
fonetism, pronunțare, pronunție, rostire.