Reuşi, verb
Sinonime:
a izbuti, a izbândi, a o scoate la capăt, a avea succes, a răzbi, a realiza; a termina cu bine (un proiect, o acțiune).
Reuşire, substantiv
Sinonime:
izbândă, realizare, reușită, succes, victorie.
Reuşită, substantiv feminin
Sinonime:
izbândă, realizare, succes, triumf, victorie, (familiar) ispravă, (învechit) reieșire, (învechit) reușire, (livresc) audiență.
Ajunge, verb Sinonime:
a sosi, a parveni, a reuşi, a izbuti, a atinge, a deveni (ceva sau cineva). Ajunge, interjecție
Sinonime:
atât! basta! destul! gata! isprăveşte! încetează! punct! sfârşeşte! stai! stop! termină! (regional) halt! ho!
Biruinţă, substantiv feminin Sinonime:
izbândă, victorie, învingere; reușită, succes, triumf.
Cădea, verb Sinonime:
a pica, a coborî, a se lăsa în jos, a se prăvăli; a atârna, a se pleca; a se desprinde, a se rupe, a se dărâma, a se surpa; a pieri, a muri, a-şi înceta existenţa; a nu avea succes, a nu reuşi, a fi respins; (reflexiv) a reveni, a se cuveni; a se potrivi, a-i sta bine, a cadra.
Căpătui, verb Sinonime:
a reuşi (în viaţă), a avea un rost; a se îmbogăţi, a parveni; (familiar) a se căsători, a face o partidă. Căpătui, substantiv
Sinonime:
căpătâi.
Eşua, verb
Sinonime:
a fi înfrânt; a se sfărâma, a se zdrobi, a cădea, a suferi un eșec, a da greș, a nu reuși, a nu izbuti, a rata.
Hălădui, verb
Sinonime:
a domicilia, a fi, a izbuti, a înainta, a locui, a merge, a o duce, a petrece, a propăşi, a reuşi, a salva, a scăpa, a sta, a şedea, a trăi, a vieţui.
Huzuri, verb
Sinonime:
a o duce bine, a se îmbuiba, a se lăfăi, a se răsfăța, a trândăvi, a-i merge totul după plac, a-i reuși toate, (figurat) a domni, (variantă) a huzura, (variantă) a huzurui.
Ispravă, substantiv feminin Sinonime:
faptă, lucrare, treabă, izbândă, realizare, reuşită, succes; aventură, bravură.
Izbândă, substantiv feminin
Sinonime:
biruință, izbutire, realizare, reușită, succes, triumf, victorie, (familiar) ispravă, (figurat și învechit) răsunare, (figurat) laur, (figurat) trofeu, (învechit) isprăvire, (învechit) isprăvit, (învechit) răscumpărare, (învechit) răzbunare, (învechit) reieșire, (învechit) reușire.
Izbuti, verb Sinonime:
a reuşi, a izbândi, a răzbi, a învinge, a avea succes.
Izbutit (izbutită), adjectiv Sinonime:
reuşit, realizat, potrivit, bun, convenabil.
Învinge, verb Sinonime:
a triumfa, a birui, a izbândi; a doborî, a nimici, a distruge, a înlătura, a cuceri, a răpune; a domina, a stăpâni, a prevala; a ieşi la capăt, a isprăvi, a răzbi, a prididi, a reuşi.
Învrednici, verb Sinonime:
a se dovedi vrednic, a fi capabil, a reuşi, a putea; a găsi de cuviinţă, a binevoi, a catadixi.
Meritos (meritoasă), adjectiv
Sinonime:
cu merite, demn de laudă, lăudabil, meritoriu, reușit, valoros, (variantă) merituos.
Nimerit (nimerită), adjectiv Sinonime:
potrivit, indicat, adecvat, corespunzător; reuşit, izbutit, bun.
Palmares, substantiv neutru Sinonime:
(figurat) succes, reuşite, victorii.
Parveni, verb Sinonime:
a se ridica, a ajunge, a se îmbogăţi; a reuşi, a izbuti, a (se) realiza; a sosi.
Performanţă, substantiv feminin Sinonime:
record, succes, reuşită, izbândă.
Rata, verb Sinonime:
a nu reuşi, a nu izbuti, a suferi un eşec, a da greş, a capota, a scăpa ocazia. Rată, substantiv feminin Sinonime:
cotă, parte, contribuţie.
Răzbi, verb Sinonime:
a pătrunde, a răzbate, a trece, a înainta, a-şi face drum, a străbate, a se răspândi, a se strecura; a izbuti, a reuşi, a prididi, a dovedi, a ieşi la liman, a o scoate la capăt; a învinge, a răpune, a înfrânge, a birui, a copleşi, a cuprinde.
Realizare, substantiv feminin
Sinonime:
autorealizare, concretizare, creare, creaţie, executare, execuţie, facere, făurire, inventare, izbândă, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, lucrare, materializare, obţinere, operă, repurtare, reuşită, stabilire, succes, turnare, (învechit) realizație.
Succes, substantiv neutru Sinonime:
reuşită, izbândă, victorie.
Triumf, substantiv neutru Sinonime:
victorie, biruinţă; (figurat) succes, reuşită, izbândă, satisfacţie.
Triumfa, verb Sinonime:
a reuşi, a izbuti, a învinge, a se impune.
Succede, verb
Sinonime:
a succeda; a izbuti, a reuşi.
Admis, adjectiv
Sinonime:
aprobat; acceptat, primit, reuşit.
Catortosi, verb (învechit)
Sinonime:
a avea succes, a izbuti, a parveni, a reuși, (variantă) a catarosi, (variantă) a catartosi.
Realizat, adjectiv
Sinonime:
avut, conceput, împlinit, îndeplinit, înfăptuit, reușit, valoros.
Hit, substantiv
Sinonime:
reușită, succes, şlagăr, (argou) lovitură.
Acomplisement, substantiv
Sinonime:
completare, concretizare, executare, execuție, îndeplinire, înfăptuire, materializare, realizare, realizație, reușită, terminare, (figurat) încoronare.
Reieşire, substantiv
Sinonime:
izbândă, reușită, succes.
Carambola, verb
Sinonime:
(la biliard) a face carambolaj, a reuși o lovitură dublă; (familiar) a ciocni, a lovi.
Mişto, adjectiv invariabil
Sinonime:
apetisant, arătos, bun, chipeș, delicios, drăguț, frumos, gustos, izbutit, îmbietor, plăcut, realizat, reușit, savuros, suculent, valoros.
Audiență, substantiv
Sinonime:
atenție, întrevedere, înțelegere, reușită, succes, (învechit) audienție, (învechit) audință.
Merituos, adjectiv
Sinonime:
lăudabil, meritoriu, reușit, valoros, (variantă) meritos.
Nimerire, substantiv
Sinonime:
descoperire din întâmplare, ghicire, ochire, potrivire, raționament, sosire pe neașteptate, (învechit) iscusință, (învechit) reușită, (variantă) nemerire.
Hlădui, verb (regional)
Sinonime:
a izbuti, a reuși, a scăpa teafăr, a se însănătoși, a sfârși, a termina.
Catortosit, substantiv (învechit)
Sinonime:
izbutire, parvenire, (învechit) catortosire, (variantă) catarosit, (variantă) catartosit. Catortosit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
izbutit, parvenit, pus la cale, reușit, (variantă) catarosit, (variantă) catartosit.
Catortosire, substantiv (învechit)
Sinonime:
izbutire, parvenire, punere la cale, reușire, (învechit) catortosit, (variantă) catarosire, (variantă) catartosire.
Catartosie, substantiv (învechit)
Sinonime:
organizare, parvenire, plănuire, punere la cale, reușită.
Preatpiși, verb (învechit)
Sinonime:
a izbândi, a învinge, a reuși.
Izbândi, verb
Sinonime:
a bate, a birui, a câștiga, a depăși, a fi victorios, a izbuti, a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a întrece, a învinge, a realiza, a reuși, a triumfa, (figurat) a răzbi, (învechit și impropriu) a se mântui, (învechit) a (se) răzbuna, (învechit) a preatpiși, (învechit) a răscumpăra, (învechit) a răsplăti, (învechit) a reieși, (învechit) a se judeca, (învechit) a vinci.
Izbândire, substantiv
Sinonime:
biruință, izbândit, izbutire, învingere, răsplată, reușită, triumfare, (învechit și impropriu) mântuire, (învechit) răscumpărare, (învechit) răzbunare.
Izbândit, adjectiv
Sinonime:
izbutit, îndeplinit, reușit, (învechit și impropriu) mântuit. Izbândit, substantiv
Sinonime:
izbândire, răsplată, (învechit și impropriu) mântuire, (învechit) răscumpărare, (învechit) răzbunare.
