Resimţi, verb
Sinonime:
a avea repercusiuni, a avea urmări, a se face simțit, a se răsfrânge, a se repercuta, a se simţi, a simți urmările (unei împrejurări anterioare), a-și manifesta efectele.
Resimțire, substantiv
Sinonime:
simțire (a urmărilor unei împrejurări anterioare).
Retrăi, verb
Sinonime:
a reapărea, a reîncepe, a renaște, a resimți, a resuscita, a reveni, a se revedea, a trăi din nou.
Retrăire, substantiv
Sinonime:
renaștere, repetare, resimțire, resuscitare, revenire.