Rămăşi, verb
Sinonime:
a face prinsoare, a face rămăşag, a paria, a pune pariu, a pune rămășag, a se prinde.
Rămăşiţă, substantiv feminin
Sinonime:
coborâtor, descendent, diferență, mont, moștenire, odraslă, pariu, patrimoniu, prinsoare, progenitură, rămășag, relicvă, reminiscenţă, rest, restanţă, scoborâtor, succesiune, urmaș, viță, vlăstar, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (Transilvania) mărădic.
Rămăşiţe, substantiv la plural
Sinonime:
moaște, oseminte, relicve, vestigii, (rămășițe pământești) cadavru.
Rămăşitură, substantiv
Sinonime:
rămăşiţă, rest.
Borhot, substantiv neutru Sinonime:
reziduu, rămăşiţă, (plural) resturi, tescovină, drojdie, (Moldova) brahă, boştină, (Oltenia) comină.
Brac, substantiv neutru (regional)
Sinonime:
rest, rămăşiţă; sfărâmătură, bucată.
Cadavru, substantiv masculin Sinonime:
leş, hoit, stârv, rămăşiţe pământeşti, mortăciune; relicvă.
Capăt (capete), substantiv neutru
Sinonime:
punct final, margine, extremitate, limită, cap, terminaţie; fragment, rămăşiţă, bucată; (capete de lege, locuțiune) articole.
Ciuruc, substantiv neutru Sinonime:
rest, rămășiţă.
Diferenţă, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, nepotrivire, fluctuaţie, (învechit şi popular) osebire, (Banat, Transilvania şi Maramureș) deschilinire, (învechit) osebitură; (matematică) rest, (învechit) rămăşiţă, restanţă.
Drojdie, substantiv feminin
Sinonime:
rachiu, ţuică; levură, (regional) ţaică, maia; (drojdie selecţionată) ferment selecţionat; (prin Banat) logor, zaţ; (figurat) rămăşiţă, urmă; lepădătură.
Fosilă, substantiv feminin
Sinonime:
(geologie) (învechit) petrefact, rest, (la plural) urme, (la plural) rămăşiţe, vestigiu; (la figurat) bătrân.
Hartan, substantiv neutru Sinonime:
halcă, bucată; zdreanţă, ruptură, petec, rest, rămăşiţă.
Moaşte, substantiv feminin la plural Sinonime:
relicve, oseminte, rămăşiţe.
Paria, substantiv masculin
Sinonime:
(om) urgisit, (om) dispreţuit, (om) nedreptăţit, (om) oropsit, (om) apăsat. Paria, verb
Sinonime:
a afirma, a conveni, a face legământ, a juca, a miza, a pune în joc, a risca, a se angaja, a se hazarda, a se lega, a se prinde, a susține, (învechit şi regional) a se rămăşi.
Pariu, substantiv neutru
Sinonime:
joc, legământ, prinsoare, provocare, rămăşag, rămăşeală, rămăşiţă, risc, (învechit şi popular) rămas, (regional) rămaş.
Relicve, substantiv feminin (plural) Sinonime:
moaşte, vestigii, rămăşiţe.
Reminiscenţă, substantiv feminin Sinonime:
rămăşiţă, rest, urmă.
Rest (resturi), substantiv neutru
Sinonime:
deșeu, diferență, rămăşiţă, reminiscenţă, restanţă, urmă, (învechit și regional) cusur, (învechit și regional) marda, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (regional) mont, (regional) pârlac, (regional; la plural) ronghiuri, (Transilvania) mărădic.
Restanţă, substantiv feminin Sinonime:
rămăşiţă, rest; datorie, obligaţie.
Sold, substantiv neutru
Sinonime:
bilanț, datorie, marfă cu preț redus, profit, rămăşiţă, relicvat, rest, (învechit) marda.
Şold, substantiv neutru
Sinonime:
coapsă, crupă, pulpă, rână, slăbie, (Banat) chiciu, (prin Muntenia) șodolan; clină, coastă, coborâș, costișă, muchie, pantă, povârniș, pripor, repeziș, scoborâș, versant.
Vestigiu, substantiv neutru Sinonime:
urmă, rămăşiţă, relicvă.
Antichitate (antichități), substantiv
Sinonime:
istorie, trecut, vechie, vechime, (învechit) străvechime, vetustate; (mai ales la plural) monument vechi, obiect antic, rămășiță istorică; (variantă) anticitate.
Reteacăn, adjectiv
Sinonime:
(regional) bont, fără vârf, plat, teșit. Reteacăn, substantiv
Sinonime:
(regional) bănuț la ou; rămășiță de stog.
Rămas, substantiv
Sinonime:
amanet, ereditate, excedent, gaj, garanție, moștenire, pariu, patrimoniu, plus, prinsoare, prisos, prisosință, rămășag, rămășiță, rest, succesiune, surplus; rămânere; (învechit) hotărâre, sentință. Rămaş, substantiv
Sinonime:
pariu, prinsoare, rămăşag.
Mărădic, substantiv
Sinonime:
(regional; învechit) coborâtor, descendent, odraslă, moștenitor, posteritate, progenitură, scoborâtor, urmaș, viță, vlăstar; rămășiță, rest.
Relicvă, substantiv
Sinonime:
cenușă, rămășiță, rest, ruină, schelet, urmă, vestigiu, (învechit) relicvie, (la plural) moaște, (la plural) oseminte.
Relict, substantiv
Sinonime:
rămășiță, vestigiu, (biologie) relictă.
Moştenire, substantiv
Sinonime:
atavism, domeniu, ereditate, patrimoniu, succesiune, testament, tradiție, transmitere, (învechit și popular) moșie, (învechit și regional) miraz, (învechit și regional) moștină, (învechit și regional) rămășiță, (învechit) clironomie, (învechit) dostoianie, (învechit) leg, (învechit) moșnenie, (învechit) moștenie, (învechit) nemestnicie, (învechit) rămas.
Jimigai, substantiv (regional)
Sinonime:
lepădătură, rămășiță; pește mic, peștișor; (variantă) jumugai.
Intrecământ, substantiv (învechit)
Sinonime:
prisos, rămășiță.
Stroh, substantiv (regional)
Sinonime:
așternut de paie, pleavă, rămășiță, sfârmătură, (regional) ogrinji, (regional) târnomeată, (variantă) ștroh.
Rămig, substantiv (regional)
Sinonime:
bucățică, rămășiță, rest.
Marda, substantiv (regional)
Sinonime:
bun de aruncat, deșeu, lucru fără valoare, rămășită, rebut, rest, sold, vechitură, (variantă) mardauă.
Coborâtor, substantiv
Sinonime:
descendent, epigon, odraslă, progenitură, scoborâtor, urmaş, viță, vlăstar, (învechit și regional) rămășiță, (învechit) mărădic, (învechit) rod, (învechit) sămânță, (învechit) semințenie, (învechit) seminție, (învechit) următor, (popular și familiar) prăsilă, (prin Transilvania) porodiță.
Epavă, substantiv
Sinonime:
derelict, obiect abandonat, punk, rămășiță, rest, ruină, vehicul ireparabil.
Rămăsătură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
rămășiță, rest.
Hostoape, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
drojdii, rămășițe; (regional) boască, boștină, comină, hoaspă, hostopină, hoștină, huște.