Pribegie, substantiv feminin
Sinonime:
emigrare, emigraţie, exil, exilare, expatriere, fugă, hoinăreală, pribegire, proscriere, proscripție, rătăcire, refugiu, surghiun, surghiunire, vagabondaj, vagabondare, (învechit) băjenărie, (învechit) băjenărit, (învechit) băjenie, (învechit) băjenire, (învechit) băjenit, (învechit) haiducie, (învechit) înstrăinare, (învechit) străinătate, (învechit) surghiunie, (învechit) surgunlâc, (învechit) urgie, (învechit) zatocenie, (regional) pribăgie.
Băjenie, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
bejenie, fugă, pribegie, refugiere, băjenărie; emigrare, înstrăinare; (la plural) şiruri, coloane, cârduri, rânduri-rânduri.
Emigraţie, substantiv feminin
Sinonime:
emigrare, expatriere, pribegie, pribegire, exod, deportare, migrațiune, transplantație.
Exil, substantiv neutru
Sinonime:
surghiun, surghiunire, exilare, pribegie, (astăzi rar) proscriere, proscripţie, (învechit) străinătate, surghiunie, surgunlâc, urgie, zatocenie.
Exod, substantiv neutru Sinonime:
emigrare, expatriere, emigraţie, pribegie.
Pribegi, verb
Sinonime:
a emigra, a fi pribeag, a fugi, a hoinări, a peregrina, a rătăci, a se duce prin străini, a se exila, a se expatria, a se refugia, a trăi în pribegie, a umbla de colo până acolo, a vagabonda, (învechit) a băjenări, (învechit) a băjeni, (învechit) a prebegi, (învechit) a pribăgi, (învechit) a pribeji, (învechit) a pripăgi, (învechit) a pripăji, (învechit) a se înstrăina, (prin Moldova) a bădădăi, (regional) a horhăi.
Surghiun, substantiv neutru Sinonime:
exil, izgonire, îndepărtare, pribegie, înstrăinare; izolare, singurătate.
Vagabondaj, substantiv neutru
Sinonime:
hoinăreală, pribegie, pribegire, vagabondare.
Desţărare, substantiv
Sinonime:
emigrare, emigraţie, expatriere, pribegie.
Emigrare, substantiv
Sinonime:
băjenie, emigraţie, expatriere, exod, pribegie, (învechit şi livresc) desţărare, (învechit) înstrăinare.
Exilare, substantiv
Sinonime:
surghiunire, exil, pribegie.
Vagabondare, substantiv
Sinonime:
hoinăreală, pribegie, pribegire, vagabondaj.
Surgunlâc, substantiv
Sinonime:
deportare, exil, exilare, pribegie, surghiun, surghiunire.
Surghiunie, substantiv (învechit)
Sinonime:
deportare, exil, exilare, pribegie, surghiun, surghiunire.
Surghiunire, substantiv (învechit)
Sinonime:
alungare, deportare, exil, exilare, gonire, izgonire, ostracizare, pribegie, proscriere, proscripție, relegare, relegație, surghiun, (învechit) străinătate, (învechit) surghiunie, (învechit) surgunlâc, (învechit) urgie, (învechit) zatocenie.
Străinătate, substantiv
Sinonime:
exil, exilare, pribegie, surghiun, surghiunire, (învechit) streinătate, (învechit) strinitate.
Înstrăinare, substantiv
Sinonime:
alienare, emigrare, emigrație, exil, expatriere, furt, indiferență, îndepărtare, pribegie, răceală, răcire (a relațiilor), (variantă) înstreinare.
Budușluitură, substantiv (regional)
Sinonime:
exil, pribegie, rătăcire.
Hoinăreală, substantiv
Sinonime:
baladare, călătorie fără țintă, colindare, cutreierare, flanare, golănie, haimanalâc, hoinărire, hoinărit, plimbare fără țintă, pribegie, pribegire, rătăcire, vagabondaj, vagabondare, (învechit) ștrengărie, (rar) aventurism, (rar) pușlamalâc, (regional) pușlanie.
Pribegit, adjectiv
Sinonime:
expatriat, fără adăpost, fără căpătâi, plecat în pribegie, pribeag, pribegitor, rătăcitor, (regional) pribăgit.
Pribegire, substantiv
Sinonime:
exil, hoinăreală, pribegie, rătăcire din loc în loc, vagabondaj, vagabondare, (variantă) prebegire, (variantă) pribigire.
Zatocenie, substantiv (rusism învechit)
Sinonime:
exil, exilare, pribegie, surghiun, surghiunire.
Peregrinare, substantiv
Sinonime:
alergare, călătorie, colindătură, cutreierare, hagialâc, pelerinaj, peregrinație, perindare, periplu, pribegie, rătăcire, (învechit) pelegrinagiu, (învechit) peregrinaj, (învechit) peregrinațiune.
