Predestinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
destin, determinație, fatalism, fatalitate, fatum, maledicție, menire, noroc, predestinare, predeterminație, predispoziție, providență, soartă, sortire, ursită, vocație, zodie, (variantă) predestinațiune.
Fatal (fatală), adjectiv Sinonime:
mortal, ucigaş, catastrofal, distrugător; de neînlăturat, inevitabil, sortit, ursit, predestinat.
Pecetluit (pecetluită), adjectiv
Sinonime:
ascuns, astupat, autentificat, consfințit, fixat, imobilizat, închis, înfundat, înțepenit, nepătruns, predestinat, prins, sigilat, stigmatizat, ştampilat, tainic, zăvorât, (condamnat) înfierat, (figurat) confirmat, (figurat) consolidat, (figurat) definitiv hotărât, (figurat) definitivat, (figurat) dezonorat, (figurat) statornicit, (regional) pătat.
Vocaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aptitudine, atracție, atracțiune, capacitate, chemare, destinație, dispoziție, dispozițiune, geniu, înclinare, înclinaţie, misiune, pornire, predestinare, predestinație, predispoziţie, rol, sacerdoțiu, talent, (învechit) vocațiune.
Fatalism, substantiv
Sinonime:
cauzalitate, determinism, predestinare, predestinaţie; abandon, pasivitate, renunțare, resignație, resemnare.
Predestinare, substantiv
Sinonime:
destin, fatalism, predestinație, soartă, ursită.
Promis, adjectiv
Sinonime:
consacrat, destinat, făgăduit, predestinat.
Bărătat, substantiv (regional)
Sinonime:
certare, ocărâre, (Oltenia) predestinare, (regional) bărătare, (Vidin-Timoc) văitare. Bărătat, adjectiv (regional)
Sinonime:
certat, ocărât, (Oltenia) predestinat, (Vidin-Timoc) văitat.
Bărătăit, substantiv (regional)
Sinonime:
certare, ocărâre, predestinare, văitare. Bărătăit, adjectiv (regional)
Sinonime:
certat, ocărât, predestinat, văitat.
Destinat, adjectiv
Sinonime:
afectat, asignat, atribuit, consacrat, hărăzit, hotărât dinainte, menit, predestinat, promis, sortit, stabilit, ursit. Destinat, substantiv
Sinonime:
destinare, destinație.
Bărățit, substantiv (regional)
Sinonime:
certare, ocărâre, predestinare, văietare, văitare, (regional) bărățire. Bărățit, adjectiv (regional)
Sinonime:
certat, ocărât, predestinat, văietat, văitat.