Porunci, verb Sinonime:
a ordona, a comanda, a dicta, a dispune, a obliga, a impune, a cere, a pretinde; (regional) a comunica, a transmite, a trimite vorbă.
Poruncită, substantiv
Sinonime:
dispoziție, hotărâre, învățătură, normă, ordin, poruncă, precept, principiu, regulă.
Poruncitor, (poruncitoare) Sinonime:
autoritar, imperativ, voluntar, energic.
Comanda, verb
Sinonime:
a da ordin, a da dispoziţii, a ordona, a porunci, a dispune, a cere, a impune; (tehnică) a controla, a regla; a gestiona, a conduce; a decreta, a dicta, a obliga; a necesita, a vrea. Comandă, substantiv feminin
Sinonime:
dispoziţie, poruncă, ordin; solicitare, cerere; conducere; consumație; (tehnică) element de meniu, levier, manetă, reglaj, telecomandă, volan. Comânda, verb
Sinonime:
a pomeni; a jertfi, a sacrifica.
Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime:
stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.
Dispune, verb
Sinonime:
a alege cu fermitate, a aranja, a așeza, a avea (la dispoziție), a bate, a birui, a clasa, a clasifica, a comanda, a da dispoziții, a decide, a decreta, a deveni vesel, a distribui, a fi în voie bună, a fixa, a grupa, a hotărî, a împărți, a întocmi, a întrece, a învinge, a orândui, a ordona, a organiza, a petrece, a porunci, a poseda, a potrivi, a pune, a râde, a rândui, a repartiza, a se amuza, a se bucura, a se desfăta, a se distra, a se folosi după bunul plac, a se înveseli, a se veseli, a sistematiza, a stabili, a statornici, a stipula, (învechit) a conduce, (învechit) a dispoza, (învechit) a dispozarisi, (învechit) a drege, (învechit) a învăța, (învechit) a judeca, (învechit) a lega, (învechit) a libovi, (învechit) a poveli, (învechit) a se distrage, (învechit) a se eglendisi, (învechit) a tocmi, (popular) a chiti, (popular) a soroci, (prin Banat și Transilvania) a priti, (rar) a prescrie.
Hotărî, verb Sinonime:
a stabili, a fixa, a decide, a dispune; a decreta, a porunci, a stipula; a soroci, a destina, a meni; a delimita, a hotărnici, a mărgini.
Imperativ (imperativă), adjectiv Sinonime:
poruncitor, autoritar, obligatoriu, categoric.
Norma, verb
Sinonime:
a aranja, a fixa, a legifera, a orândui, a reglementa, a stabili. Normă, substantiv feminin
Sinonime:
canon, cartă, cod, convenție, criteriu, cutumă, directivă, dispoziție, indicație, instrucțiune, îndrumare, învățătură, lege, model, normativ, precept, prescripție, prevedere, principiu, protocol, rânduială, recomandare, regulă, standard, tipic, (învechit și regional) rost, (învechit) mărturie, (învechit) porunceală, (învechit) poruncită, (învechit) pravilă, (învechit) prescript, (învechit) regulativ, (învechit) tocmeală, (popular) poruncă, (rar) semn.
Ordona, verb Sinonime:
a da ordin, a porunci, a comanda, a dispune; a aranja, a rândui, a pune în ordine, a înşirui.
Orândui, verb Sinonime:
a aşeza, a aranja, a organiza, a întocmi, a grupa; a pune la cale, a hotărî, a dispune, a porunci; a numi, a desemna, a fixa, a învesti, a însărcina.
Zice, verb Sinonime:
a spune, a exprima, a vorbi, a rosti, a pronunţa; a comunica, a transmite, a face cunoscut, a afirma, a declara, a susţine, a pretinde; a răspunde, a riposta, a reproşa, a obiecta; a îndemna, a porunci, a ordona, a dispune; a cânta, a doini, a hori.
Decalog, substantiv neutru
Sinonime:
(la plural) legi, porunci.
Autoritar, adjectiv
Sinonime:
absolut, absolutist, autocratic, autoritativ, despotic, dictatorial, dominator, imperativ, poruncitor, sever, tiranic, totalitar, tranșant, voluntar.
Decalogul, substantiv articulat
Sinonime:
(biserică) cele zece porunci.
Demânda, verb
Sinonime:
a porunci, a ordona. Demanda, verb
Sinonime:
a cere, a demânda, a ordona, a ruga.
Injonctiv, adjectiv
Sinonime:
imperativ, obligant, poruncitor.
Priti, verb
Sinonime:
a avertiza, a comanda, a decide, a dispune, a hotărî, a informa, a înștiința, a ordona, a porunci, a preveni, a se fixa, a se stabili, a se statornici.
Pritita, verb
Sinonime:
(regional) a comanda, a hotărî, a porunci.
Poroncitor, adjectiv
Sinonime:
(regional) autoritar, imperativ, poruncitor.
Poveli, verb (învechit)
Sinonime:
a comanda, a decide, a dispune, a fixa, a hotărî, a ordona, a porunci, a stabili, a statornici.
Demândătoriu, substantiv (învechit)
Sinonime:
poruncitor, stăpân.
Învățare, substantiv
Sinonime:
aflare, asimilare, asimilație, buchereală, cultivare, dăscălire, deprindere, familiarizare, inițiere, instruire, însușire, înțelegere, învățat, învățământ, învățătură, memorare, memorizare, nărăvire, obișnuire, studiere, studiu, (învechit) paradosie, (învechit) paradosire, (învechit) paradosit, (învechit) poruncire.