Pocaianie, substantiv (învechit)
Sinonime:
căință, chin, dezlegare, iertare, mustrare, părere de rău, pedeapsă, penitență, pocăință, regret, remușcare, suferință, (regional) moarte; (regional) limită (în comportare), măsură, pereche, seamăn; (variantă) (învechit) pocanie.
Căință, substantiv feminin
Sinonime:
bănire, bănit, căială, căire, căit, contrițiune, metanoia, mustrare, părere de rău, penitență, plângere, pocăială, pocăință, regret, remușcare, (franțuzism învechit) repentir, (învechit și regional) bănuială, (învechit și regional) bănuire, (învechit și regional) bănuit, (învechit) înfrângere, (învechit) înfrânt, (învechit) pocaianie, (învechit) pocanie, (învechit) spăsenie, (învechit) umilenie, (regional) bănat.
Penitență, substantiv feminin
Sinonime:
biciuire, canon, căință, condamnare, contrițiune, flagelare, flagelație, mea culpa, mustrare, osândă, părere de rău, pedeapsă, pocăință, pocăire, regret, remușcare, umilință, (grecism învechit) epitimie, (învechit și regional) pocaianie, (învechit) penitenție, (învechit) penitință, (învechit) podvig, (învechit) puniție, (învechit) punițiune.
Remuşcare, substantiv feminin
Sinonime:
căință, mustrare (de cuget), părere de rău, pocăință, regret, (franțuzism învechit) repentir, (învechit) înfrângere, (învechit) pocaianie, (popular) penitență, (popular) pocăială.
Pocăită, substantiv feminin
Sinonime:
penitentă, sectantă, (regional) mucăriță, (regional) mucheriță. Pocăita, substantiv articulat (regional)
Sinonime:
(regional) pocaianie, pocanie.
Pocanie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
căință, pocăință, regret, (învechit) pocaianie.
Pocaină, substantiv (regional)
Sinonime:
moarte, (regional) pocaianie.
Pocăință, substantiv
Sinonime:
căință, compuncțiune, contrițiune, dezlegare, iertare, mustrare, părere de rău, penitență, pocăială, pocăire, regret, remușcare, umilință, (franțuzism învechit) repentir, (învechit și figurat) înturnare, (învechit și figurat) înturnat, (învechit) înfrângere, (învechit) pocaianie, (învechit) pocanie, (învechit) smerenie, (învechit) zdrobire, (învechit) zdrobitură.
