Placentă, substantiv
Sinonime:
(anatomie) (popular) carne, (învechit) (la vacă) curătură, (învechit) plațentă, (învechit) plăcintă; (regional) casa-copilului, casă, căiță, cămașă, crijmă, curătoare, îmbrăcăminte, loc, locșor, locuț, lupșor, mama-muierii, matcă, mitră, nadră, perdea, plod, prapur, sălaș, soartă, strat, (la animale) obială.
Placentar, adjectiv
Sinonime:
cu placentă, mamifer.
Cămaşă, substantiv
Sinonime:
combinezon; membrană; placentă, tunică; (cămaşa-lui-Dumnezeu) cămaşa-Maicii-Domnului, rochiţa-rândunelei, rochiţa-rândunicii, volbură.
Curătoare, substantiv
Sinonime:
curătură; placentă.
Aplacental, adjectiv
Sinonime:
lipsit de placentă.
Locuţ, substantiv
Sinonime:
(anatomie) placentă.
Mamifer, adjectiv
Sinonime:
(zoologie) placentar, tetrapod, (învechit) sugător.
Delivrență, substantiv
Sinonime:
(medicină; cu referire la placentă) expulsie, extracție.
Nadră, substantiv (regional)
Sinonime:
(anatomie) placentă.
Perdea, substantiv
Sinonime:
act, albeață, brizbriz, cataractă, cortină, draperie, gard viu, leucom, placentă, scenă, strat, văl, (învechit) ton muzical, (învechit) zăveasă, (popular) adăpost (de iarnă) pentru oi; (prin extensiune) anticameră, intrare; (prin extensiune) fâșie de pădure.
Plațentă, substantiv (învechit)
Sinonime:
placentă, (învechit) plăcintă.
