Păşunare, substantiv
Sinonime:
imaș, izlaz, păscut, pășunat, pășune, (învechit și regional) paștere, (regional) păscare, (regional) pășuneală, (regional) suhat, (regional) suhăție.
Păscut, substantiv neutru Sinonime:
păşunat.
Păşune, substantiv feminin
Sinonime:
imaş, izlaz, păscut, (învechit și popular) pășună, (învechit și regional) păștiune, (învechit și regional) pășunat, (învechit și regional) siliște, (Muntenia și Oltenia) tabun, (popular) păscătoare, (popular) suhat, (prin Banat și Transilvania) sit; (regional) ierbărit, păscălău, păscăneț, păscătorie, păscătură, pășunare, pășunet, prelucă, suhăție.
Alpaj, substantiv
Sinonime:
pășunat.
Păşuneală, substantiv
Sinonime:
păscut, păşunare, păşunat, pășune.
Păcurări, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a ciobăni, a paște, a păstori, a pășuna.
Transhumanță, substantiv
Sinonime:
migrare, migrație, schimbarea locului de păşunat.
Păruşcă, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) păișiță, sadină, ţăpoşică; loc de pășunat.
Suhăție, substantiv (regional)
Sinonime:
imaș, izlaz, păscut, pășunare, pășunat, pășune, (învechit și regional) suhat.
Paște, substantiv
Sinonime:
pască, paști; (sărbătoare) Învierea Domnului. Paște, verb
Sinonime:
a amenința, a hrăni, a păstori, a pășuna, a pândi, (figurat și rar) a tunde, (figurat) a dezvolta, (figurat) a întări, (figurat) a întreține, (învechit și regional) a păcurări, (învechit) a culege, (învechit) a distruge, (învechit) a fi duhovnic, (învechit) a rătăci, (învechit) a roade, (învechit) a-și procura, (popular) a se toci.
Pășunit, substantiv
Sinonime:
pășunare, pășunat, pășune, (regional) pășuneală.
Paștere, substantiv
Sinonime:
hrănire, păscut, pășunare, pășunat, (învechit și regional) pășune, (învechit) culegere, (învechit) procurare, (regional) păscare, (regional) păștere, (regional) pășuneală.