Ortac, substantiv masculin Sinonime:
tovarăş, camarad, prieten, amic.
Ortăcesc, adjectiv
Sinonime:
camaraderesc, prietenesc, tovărășesc.
Ortăcește, adverb (regional)
Sinonime:
împreună, în asociație.
Ortăci, verb
Sinonime:
(regional) a deveni ortac, a lega tovărășie, a se asocia, a se grupa, a se împrieteni, a se însoţi, a se întovărăşi, a se uni.
Ortăcie, substantiv
Sinonime:
amiciție, asociație, asociere, întovărășire, prietenie, tovarășie.
Amic, substantiv masculin
Sinonime:
alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.
Amiciție, substantiv feminin
Sinonime:
camaraderie, prietenie, tovărășie, (învechit și popular) prieteșug, (învechit și regional) amicie, (învechit) prietnicie, (regional) fârtăție, (regional) ortăcie.
Camaraderie, substantiv feminin Sinonime:
prietenie; colegialitate, tovărăşie, ortăcie, amiciție.
Fârtat, substantiv masculin (popular)
Sinonime:
fărtat, furtat; camarad, amic, frate de cruce, ortac, prieten, tovarăş.
Soţ, substantiv masculin Sinonime:
bărbat, om, stăpân; partener de viață; (popular) tovarăş, ortac, însoţitor, asociat, aliat, părtaş.
Tovarăş, substantiv masculin Sinonime:
prieten, ortac; soţ; asociat, părtaş.
Asocia, verb
Sinonime:
a se grupa, a se însoţi, a se întovărăşi, a se uni, (învechit şi popular) a se prinde, (regional) a se ortăci, (Moldova
şi Transilvania) a se însâmbra, (prin Transilvania) a se soţi, (învechit) a intra; a (se)
înlănţui, a (se) lega.
Asociat, substantiv
Sinonime:
acolit, acționar, aderent, ajutor, aliat, alter ego, asociere, coacționar, coasociat, colaborator, coleg, comanditar, companion, complice, confrate, cooperator, membru, partener, participant, părtaş, tovarăş, (învechit şi regional) sâmbraş, (învechit) societar, (regional) ortac, (regional) prieten.
Asociere, substantiv
Sinonime:
asociaţie, întovărăşire, tovărăşie, (învechit şi regional) sâmbră, soţie, (regional) ortăcie, simbrie, soţiire.
Întovărăşire, substantiv
Sinonime:
acompaniere, alianță, aliere, asociație, asociere, conducere, escortă, încârdășire, însoțire, întovărășit, petrecere, tovărășie, (învechit și regional) sâmbră, (învechit și regional) soție, (învechit) artel, (regional) ortăcie, (regional) simbrie, (regional) soțiire.
Cetaș, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
căpetenie, căpitan, conducător, ortac, părtaș, soț.
Prietenă, substantiv feminin
Sinonime:
amantă, amică, camaradă, colegă, companioană, concubină, iubită, metresă, soră de cruce, (argotic) gagică, (Banat) bălă, (grecism învechit) palachidă, (învechit și regional) ortăciță, (învechit și regional) soață, (învechit) posadnică, (popular) amoreză, (popular) drăguță, (popular) ibovnică, (popular) surată, (popular) țiitoare, (regional) mătcuță, (regional) pritiniță, (regional) sorucă, (regional) soruță, (regional) văruică.
Fârtăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
înfrățire, ortăcie, prietenie, tovărășie, (învechit) fărtăciune.