Om, substantiv masculin Sinonime:
bărbat, ins, persoană.
Om-broască, substantiv
Sinonime:
scafandru autonom.
Om-sandvici, substantiv
Sinonime:
om-reclamă, om-sandviș, om-sendviș.
Omagia, verb
Sinonime:
a apoteoza, a cânta, a cinsti, a elogia, a exalta, a glorifica, a lăuda, a mări, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, (învechit) a făli, (învechit) a pohfăli, (învechit) a preacânta, (învechit) a preaînălța, (învechit) a prealăuda, (învechit) a prearădica, (învechit) a ridica, (învechit) a slavoslovi.
Omagial, adjectiv
Sinonime:
de omagiu.
Omagiere, substantiv
Sinonime:
elogiere.
Omăgiță, substantiv (regional)
Sinonime:
omag.
Omagiu, substantiv neutru Sinonime:
stimă adâncă, elogiu, respect, consideraţie, admirație, veneraţie.
Omăgoaică, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) bulbuc.
Omaj, substantiv (învechit)
Sinonime:
omagiu.
Omalgie, substantiv
Sinonime:
(medicină) durere de omoplat, durere de umăr, scapulalgie.
Omănaș, substantiv (regional)
Sinonime:
omuleț, omușor, (învechit și popular) omenaș.
Omasum, substantiv
Sinonime:
(zoologie) foios.
Omăt, substantiv neutru Sinonime:
zăpadă, nea, ninsoare.
Ombilic, substantiv neutru Sinonime:
buric.
Ombră, substantiv
Sinonime:
(geologie) humă neagră, pământ de Siena.
Ombrofită, substantiv
Sinonime:
(botanică) plantă ombrofilă.
Ombrograf, substantiv
Sinonime:
(meteorologie) pluviograf.
Ombrometru, substantiv
Sinonime:
(meteorologie) pluviometru.
Omenesc, adjectiv
Sinonime:
afabil, altruist, android, antropoid, binefăcător, binevoitor, blând, caritabil, clar, clement, convenabil, filantrop, generos, indulgent, inteligibil, muritor, pământean, pământesc, plin de omenie, prietenos, rezonabil, social, terestru, terian, tolerant, uman, umanitar, umanoid, (popular) creștinesc, (popular) țărănesc.
Omeneşte, adverb
Sinonime:
binevoitor, cu bunăvoință, cu omenie, cumsecade.
Omenet, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
lume, popor, (învechit și regional) omenime. Omeneț, adjectiv (regional)
Sinonime:
omenos, (variantă) omineț.
Omeni, verb (popular) Sinonime:
a ospăta, a cinsti, a trata.
Omenime, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) lume (multă), mulțime, omenire, umanitate.
Omenire, substantiv feminin Sinonime:
lume, univers, umanitate.
Omenit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
amabil, binevoitor, blând, bun, cinstit, cumsecade, îngăduitor, înțelegător, omenos, onest, onorabil, onorat, prețuit, respectabil, respectat, stimabil, stimat, venerabil.
Omenitor, adjectiv
Sinonime:
ospitalier, (învechit) omenitoriu.
Omenos (omenoasă), adjectiv
Sinonime:
agreabil, blând, bun, cumsecade, de treabă, îngăduitor, înţelegător, milos, plăcut, plin de omenie, uman, (învechit) omenit.
Omentum, substantiv
Sinonime:
(anatomie) epiplon, oment.
Omeopatie, substantiv (învechit)
Sinonime:
homeopatie.
Omerta, substantiv
Sinonime:
cârdășie, codul de tăcere, complicitate, legea tăcerii, mafie.
Omesti, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a digera, a mistui.
Omestitor, adjectiv (regional)
Sinonime:
mistuitor.
Omestitură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
digerare, mistuire.
Omet, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) lume, popor; (învechit) nămete, omăt; (învechit) tiv, tivitură.
Omețire, substantiv (regional)
Sinonime:
înnămețire, întroienire, înzăpezire, nămețire, troienire.
Omfalic, adjectiv
Sinonime:
(medicină) ombilical.
Omfalocel, substantiv
Sinonime:
(medicină) exomfalos, hernie ombilicală.
Omfaloid, adjectiv
Sinonime:
ombilicat.
Omfaloragie, substantiv
Sinonime:
(medicină) hemoragie ombilicală.
Omicid, adjectiv și substantiv
Sinonime:
homicid.
Omida, verb (regional)
Sinonime:
a curăța de omizi, (regional) a omizi.
Omida-urs, substantiv
Sinonime:
(entomologie) (regional) mâța-popii.
Omiji, verb (regional)
Sinonime:
a clipi, a miji (de ziuă), (regional) a omizi.
Omilie, substantiv feminin Sinonime:
predică.
Omini, verb (regional)
Sinonime:
a felicita, a omeni, a ura noroc.
Ominian, adjectiv
Sinonime:
antropic, omenesc.
Omisie, substantiv
Sinonime:
omisiune.
Omisiune, substantiv feminin Sinonime:
neglijare, uitare, lipsă, lacună, scăpare.
Omisiv, adjectiv
Sinonime:
cu omisiuni, incomplet, lacunar.
Aborigen (aborigenă), adjectiv Sinonime:
băştinaş, autohton, indigen, pământean, originar, nativ, localnic, omul locului.
Absenta, verb
Sinonime:
a lipsi, a nu fi de faţă, a nu se prezenta, a chiuli. Absență, substantiv feminin
Sinonime:
absenteism, carență, dispariție, distracție, inexistență, lipsă, neatenție, omisiune, penurie.
Achita, verb Sinonime:
a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.
Afabil (afabilă), adjectiv
Sinonime:
afectuos, amabil, binevoitor, condescendent, cordial, omenos, prietenesc, prietenos, serviabil, sociabil, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) apropielnic, (învechit) omenesc, (învechit) peripiiticos.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Animal, substantiv neutru Sinonime:
vietate, făptură, vieţuitoare; fiară, jivină, dobitoc, vită, creatură, lighioană, (figurat) om grosolan.
Apaş, substantiv masculin Sinonime:
tâlhar, asasin, ucigaş, hoţ, om de nimic; derbedeu, huligan, haimana, golan. Apăs, substantiv (învechit)
Sinonime:
asuprire, neajuns, necaz, opresiune, păs.
Apoteoză, substantiv feminin Sinonime:
preamărire, slăvire, glorificare, consacrare, elogiu, triumf. Apoteoza, verb
Sinonime:
a cânta, a cinsti, a deifica, a diviniza, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, a zeifica.
Aproapele, substantiv masculin Sinonime:
semen, om, individ, persoană.
Arie, substantiv feminin
Sinonime:
domeniu, întindere, loc, suprafață, zonă, (învechit) are; cântec, melodie, (învechit) aer. Arie, substantiv masculin
Sinonime:
om rău, (figurat) eretic, (variantă) aria.
Armonie, substantiv feminin Sinonime:
acord, concordanţă, consens, potrivire, bună înţelegere; omogenitate, regularitate, simetrie, unanimitate.
Artificial, adjectiv
Sinonime:
afectat, arbitrar, artificios, bombastic, căutat, confecționat, construit, contrafăcut, convențional, de comandă, declamator, emfatic, fabricat, factice, falacios, fals, făcut (de om), forțat, grandilocvent, imitat, lucrat, manierat, meșteșugit, nefiresc, nenatural, nesincer, pompos, postiș, prefăcut, pretențios, retoric, silit, silnic, sintetic, studiat, teatral, (figurat) prețios, (figurat) sunător, (figurat) umflat, (învechit) artifițial, (învechit) capțios, (rar) teatralist, (regional) prepus.
Asasin, substantiv masculin
Sinonime:
bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor. Asasin, adjectiv
Sinonime:
criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.
Asasina, verb Sinonime:
a omorî, a ucide, a suprima, a lichida, a trimite pe lumea cealaltă, a executa.
Asasinat, substantiv neutru Sinonime:
omor, ucidere, crimă, omucidere; (familiar) lichidare, executare. Asasinat, adjectiv
Sinonime:
omorât.
Atentat, substantiv neutru
Sinonime:
agresiune, asasinat, atac, atentare, atingere, camuflet, complot, crimă, delict, fărădelege, infracţiune, ofensă, sacrilegiu, tentativă de omor, ultraj, viol, violare, violență.
Autoriza, verb Sinonime:
a da dreptul, a permite, a delega, a împuternici, a însărcina, a acorda, a aproba, a legitima, a omologa.
Bandit, substantiv masculin
Sinonime:
apaș, asasin, bucanier, camorrist, canalie, criminal, delincvent, escroc, filibustier, forban, gangster, hoț, mafios, mafiot, mizerabil, nelegiuit, nemernic, om în afara legii, pirat, răufăcător, scelerat, tâlhar, terorist, ticălos, yakuza, (familiar) afurisit, (franțuzism) brigand, (învechit) fur, (învechit) războinic, (regional) furător, (regional) robalău, (Transilvania) lotru.
Bărbat, substantiv masculin Sinonime:
om; soţ.
Blajin (blajină), adjectiv Sinonime:
blând, prietenos, îngăduitor, tolerant, calm, potolit, lin, domol, liniştit, paşnic, omenos.
Blând (blândă), adjectiv Sinonime:
blajin, prietenos, omenos, îngăduitor, bun, calm, potolit, lin, domol, liniştit, paşnic, cuminte, ascultător, cuviincios, de treabă, plăcut.
Blândeţe, substantiv feminin Sinonime:
bunătate, îngăduinţă, clemenţă, toleranţă, noblețe, calm, omenie, prietenie.
Bogătaș, substantiv masculin
Sinonime:
latifundiar, magnat, nabab, om bogat, (depreciativ) bogătan, (prin Banat) boltăgiu, (regional) bocotan, (regional) găzdan, (regional) găzdăcoi, (regional) găzdălău, (Transilvania) dolfan. Bogătaș, adjectiv
Sinonime:
(foarte) bogat, (regional) bănos, (figurat) barosan.
Bonz, substantiv masculin
Sinonime:
budist, cap, călugăr (budist), căpetenie, conducător, lider, mandarin, om influent, personaj de vază, preot (budist), şef, ştab.
Brigand, substantiv masculin Sinonime:
tâlhar, hoţ, bandit, gangster, pirat, rechin; om necinstit; canalie, scelerat, ticălos, vandal.
Bunătate, substantiv feminin Sinonime:
buneţe, cumsecădenie, omenie, generozitate, bunăvoinţă, amabilitate, blândeţe, îngăduinţă.
Buric, substantiv neutru Sinonime:
ombilic; (figurat) mijloc, centru; miez.
Cald (caldă), adjectiv Sinonime:
călduros, pus la foc, încins; proaspăt, de curând, nou, recent; (figurat) amabil, binevoitor, cordial, prietenos, afectuos, sincer, bun, omenos.
Cap, substantiv neutru
Sinonime:
ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.
Catâr, substantiv masculin Sinonime:
măgar, asin; om încăpăţânat, îndărătnic. Catar, substantiv
Sinonime:
guturai.
Căciulă, substantiv feminin
Sinonime:
cușmă, passe-montagne, pălărie, șapcă; (figurat, popular) cap, individ, ins, om, persoană.
Cămătar, substantiv masculin
Sinonime:
(învechit) camatnic, cămătarnic, cămătaş, ciufut, mamelegiu, privătar, uzurar, zaraf; (figurat) om zgârcit, interesat, lipsit de scrupule.
Căpcăun, substantiv masculin Sinonime:
canibal, antropofag; (figurat) om rău, crud, sălbatic.
Cărturar, substantiv masculin Sinonime:
învăţat, om cu carte, intelectual, erudit.
Căsăpi, verb (popular) Sinonime:
a tăia, a omorî, a ucide, a măcelări, a distruge.
Cineva, pronume Sinonime:
oarecare, oarecine, vreunul; (familiar) om de valoare, personalitate, somitate.
Ciocoi, substantiv masculin
Sinonime:
arendaș, asupritor, bogătaș, boier (parvenit), cioclovină, ciocofleandură, lacheu, moșier, om slugarnic, perceptor, valet, (figurat) hoț; (ornitologie) ciocârlan, ciocârlie moțată, ciocârlie, corb. Ciocoi, verb
Sinonime:
a parveni, a se boieri, (figurat) a se linguși, (figurat) a slugărnici.
Cioflingar, substantiv masculin Sinonime:
om de nimic, secătură, pierde-vară, vagabond.
Cirac, substantiv masculin
Sinonime:
adept, client, discipol, elev, favorit, învățăcel, neam, om de încredere, partizan, protejat, rubedenie, servitor, slugă, ucenic; (învechit) cerac, (învechit) cirâc, (învechit) cireac.
Cordon, substantiv neutru
Sinonime:
centură, curea, cingătoare, brâu, şerpar, (regional) bată, betelie, lentă, şnur; frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială; (geografie) (cordon litoral) lido, perisip, săgeată litorală; (anatomie) (cordon ombilical) ombilic.
Creatură, substantiv feminin Sinonime:
fiinţă, făptură, om, ins, persoană, individ.
Crimă, substantiv feminin
Sinonime:
ucidere, omor, asasinat, moarte, omorâre, omucidere, (livresc) homicid, (învechit) deşugubină, omucid, sângi, ucigătură.
Criminal (criminală), adjectiv și substantiv
Sinonime:
ucigaş, asasin, nelegiuit, bandit, omorâtor, (livresc) homicid, (rar) omucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, omucid, războinic, şugubăţ; (adjectiv) (învechit) criminalicesc.
Cumsecade, adjectiv
Sinonime:
binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit. Cumsecade, adverb
Sinonime:
bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.
Curăţa, verb
Sinonime:
a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.
Custură, substantiv feminin
Sinonime:
lamă, tăiș, ascuțiș, briceag, cuțit, fier, limbă; placă de metal; ferăstrău, firez; fierul coasei; ciorsă, bleau; daltă; brăzdar de plug; creastă stâncoasă de munte, karling; om cu apucături rele, hoț, custurar.
Cuvios, adjectiv
Sinonime:
credincios, cucernic, cuviincios, decent, evlavios, inteligent, milostiv, omenos, pios, politicos, preacredincios, religios, sfânt, smerit, (franțuzism) devot, (în limbajul bisericesc) drept, (învechit și regional) smernic, (învechit) asemănător, (învechit) bine-credincios, (învechit) blagocestiv, (învechit) distins, (învechit) frumos, (învechit) înțelept, (învechit) just, (învechit) motivat, (învechit) pietos, (învechit) postnic, (învechit) potrivit, (învechit) pravoslavnic, (învechit) preapodobit, (învechit) preapodobnic, (învechit) râvnitor, (învechit) respectuos, (învechit) suficient, (variantă) (învechit) cuvinios, (variantă) (învechit) cuvinos. Cuvios, substantiv
Sinonime:
călugăr, cucernic, reverend, sfânt.
Decima, verb
Sinonime:
(învechit) a zeciui, (figurat) a secera; a distruge, a omorî, a nimici, a suprima, a masacra.
Dedicaţie, substantiv feminin Sinonime:
închinare, omagiu, consacrare.
Dobitoc, substantiv neutru
Sinonime:
animal, vită; om prost, tâmpit, om fără socoteală, nătâng.
Domn, substantiv masculin
Sinonime:
stăpân, posesor, jupân; domnitor, voievod, prinţ, rege, monarh; om bogat, aristocrat, nobil; (Domnul) Dumnezeu, Isus Hristos; cucon, (învechit şi familiar) musiu, (grecism învechit) chir, (italienism învechit) signor; bărbat, orăşean, soţ, târgoveţ.
Dovedi, verb
Sinonime:
a demonstra, a atesta, a proba; a (se) arăta, a manifesta, a vădi; a învinge, a birui, a răpune, a întrece; a prididi, a răzbi, a isprăvi, a mântui; a confirma, a argumenta, a întări, a susţine; a asasina, a bate, a încheia, a înfrânge, a omorî, a sfârşi, a suprima, a termina, a ucide.
Echitate, substantiv feminin
Sinonime:
cinste, corectitudine, dreptate, egalitate, imparțialitate, justețe, justiție, nepărtinire, obiectivitate, omenie, probitate, rectitudine, (învechit) dreptăție, (învechit) ecitate, (învechit) ecvitate, (învechit) lege.
Elipsă, substantiv feminin
Sinonime:
omitere, omisiune, lipsă, neglijare, uitare, absență; oval, orbită, tur.
Enciclopedic (enciclopedică), adjectiv
Sinonime:
atotcunoscător, atotștiutor, complex, cuprinzător, enciclopedist, omniscient, vast, (învechit) enchiclopedicesc; (variante învechite) enchiclopedic, enciclopidic, enghiclopedic.
Erudiţie, substantiv feminin
Sinonime:
învăţătură, ştiinţă, cultură intensă, cultură vastă, (familiar) savantlâc, epistemă, gnoză, gnosticism, umanism, omnisciență, cunoaștere.
Exalta, verb
Sinonime:
a se înflăcăra, a se entuziasma, a se încânta, a se aprinde; a proslăvi, a glorifica, a preamări, a ridica în slăvi, a cinsti, a cânta, a elogia, a lăuda, a mări, a omagia, a preaslăvi, a slăvi, a venera.
Extermina, verb Sinonime:
a distruge, a nimici, a ucide, a omorî, a stârpi, a prăpădi (în masă).
Farsor, substantiv masculin
Sinonime:
păcălici, poznaş, glumeţ, bufon, clovn, umorist; om neserios, mincinos, excroc, înşelător, impostor, șarlatan.
Făli, verb
Sinonime:
a se mândri, a (se) lăuda, a se făloși, a se fuduli, a se îngâmfa, a fi înfumurat, a fi mândru, a fi trufaş, a fi semeţ, a fi arogant; a cinsti, a cânta, a elogia, a glorifica, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, a exalta.
Fătălău, substantiv masculin
Sinonime:
hermafrodit, androgin; feteleu, fătoi, fătoc, fătocină, fătăloancă, fătătoi, fătătău; om fără căpătâi.
Figura, verb
Sinonime:
a fi prezent, a nu lipsi, a apare, a se găsi, a se afla, a exista; a juca (teatru), a deţine un rol; a(-și) închipui, a(-și) imagina, a(-și) înfăţişa, a(-și) reprezenta, a vedea. Figură, substantiv feminin
Sinonime:
chip, faţă, obraz, mutră, persoană, om, ins, individ, tip, efigie, fizionomie, mină, portret, profil, siluetă; aparență, aspect, clișeu, conformație, formă, ilustrație, desen, schiţă, imagine, simbol, piesă, poziţie, reprezentare, schemă, tablou, vinietă; (figură de stil) trop, (învechit) shimă, alegorie, hipotipoză, litotă, metaforă.
Fiinţa, verb
Sinonime:
a exista, a trăi, a fi în fiinţă, a fi, a funcţiona, a vieţui, a-și desfășura activitatea, a se afla în realitate.
Fiinţă, substantiv feminin
Sinonime:
animal, vietate, vieţuitoare, făptură, om, persoană, individ, ins; existenţă, viaţă, trai; (locuțiune) (în ființă) existent, în realitate, aievea.
Găti, verb
Sinonime:
a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) ferchezui, a (se) împodobi, a (se) moța, a (se) podobi, a (se) pregăti, a (se) spilcui, a (se) stolisi, a (se) tocmi, a asasina, a consuma, a epuiza, a face, a fi gata, a isprăvi, a încheia, a omorî, a prepara, a sfârşi, a suprima, a termina, a ucide, (argou) a (se) șucări, (Banat) a (se) schili, (învechit și popular) a preface, (învechit și regional) a (se) muchilipsi, (învechit) a (se) stoli, (popular și familiar depreciativ) a (se) sclivisi, (popular) a (se) drege, (prin Moldova) a (se) puțui, (prin Transilvania și Maramureș) a (se) pădăi, (prin Transilvania și Moldova) a (se) puțului, (regional) a (se) câștiga, (Transilvania și Banat) a păzi, (Transilvania) a socăci, (variantă) a găta. Gati, substantiv (regional)
Sinonime:
izmene.
Glorie, substantiv feminin
Sinonime:
aureolă, autoritate, celebritate, cinste, cinstire, elogiu, faimă, grandoare, imortalitate, laudă, magnificență, măreţie, mărime, mărire, notabilitate, notorietate, omagiu, onoare, pohfală, pohvalenie, pompă, popularitate, preamărire, preaslăvire, prestigiu, proslăvire, renume, reputaţie, slavă, slăvire, splendoare, star, strălucire, triumf, vedetă, (învechit) mărie.
Glorifica, verb
Sinonime:
a cânta, a cinsti, a elogia, a exalta, a flata, a lăuda, a mări, a omagia, a onora, a pohfăli, a preacânta, a preaînălţa, a prealăuda, a preamări, a prearădica, a preaslăvi, a proslăvi, a ridica, a slavoslovi, a slăvi, a venera, (învechit) a făli, (rar) a apoteoza.
Gospodar, substantiv masculin
Sinonime:
bărbat, cârmuitor, conducător, domn, domnitor, gazdă, monarh, om chibzuit, om econom, om înstărit, proprietar, soţ, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (învechit) căsar, căsaş. Gospodar, adjectiv
Sinonime:
bogat, chibzuit, econom, harnic, îndemânatic, îndestulat, înstărit, priceput, socotit, vrednic.
Grosolănie, substantiv feminin
Sinonime:
atitudine grosolană, bădărănie, brutalitate, dobitocie, fire de om grosolan, impertinenţă, impoliteţe, indelicateţe, mahalagism, manifestare de om grosolan, mârlănie, mitocănie, mocofănism, mojicie, necuviinţă, nedelicateţe, nepoliteţe, obrăznicie, râtănie, ţărănie, vulgaritate, (învechit) grosime, (popular) mocofănie, (rar, figurat) necioplire, (regional) modorănie.
Gură-cască, substantiv masculin
Sinonime:
haimana, nătăfleț, om absent, om dezinteresat, om distrat, om neglijent, pierde-vară, prost, vagabond.
Guşter, substantiv masculin
Sinonime:
beregată, crup, esofag, gâtlej, împărătuș, luetă, omuşor, uvulă; anghină (difterică); (zoologie) (regional) şopârlă.
Haidamac, substantiv masculin
Sinonime:
bătăuş, coblizan, derbedeu, golan, lungan, om fără căpătâi, pierde-vară, prostălău, ştrengar, vlăjgan; bâtă, ciomag, măciucă.
Haidău, substantiv masculin
Sinonime:
bătăuş, derbedeu, golan, om fără căpătâi; văcar; (regional) joc țărănesc.
Haimana, substantiv feminin Sinonime:
derbedeu, vagabond, om fără căpătâi, pierde-vară, om de nimic, fluieră vânt, golan.
Hecatombă, substantiv feminin
Sinonime:
căsăpire, grămadă de cadavre, jertfă, masacru, măcel, omor în masă, sacrificare, ucidere, (învechit) ecatomvă, (variantă) ecatombă.
Individ, substantiv masculin Sinonime:
om, ins, bărbat, persoană.
Inimă, substantiv feminin
Sinonime:
abdomen, bărbăţie, bravură, burtă, caracter, centru, cocoş, conştiinţă, cord, cupă, curaj, cutezanţă, dârzenie, esenţă, fire, fond, interior, încumetare, îndrăzneală, materie, măduvă, miez, mijloc, natură, neînfricare, om, piept, rânză, semeţie, stomac, structură, suflet, temeritate, temperament, (învechit, la plural) maţe, (plural) pântece.
Ins, substantiv masculin
Sinonime:
cap, individ, om, persoană, (figurat) căciulă; (învechit) faţă, obraz.
Involuţie, substantiv feminin
Sinonime:
dare înapoi, decădere, involuare, întoarcere în timp, modificare regresivă, regres, regresiune, retrogresiune, senescență, trecere la o treaptă inferioară, (învechit) involuțiune, (matematică) omografie reciprocă.
Îngăduitor (îngăduitoare), adjectiv
Sinonime:
binevoitor, blând, bun, compătimitor, concesiv, cumsecade, de treabă, generos, iertător, indulgent, împăciuitor, îndurător, înţelegător, mărinimos, milos, milostiv, omenos, tolerant, (învechit și regional) milostivnic, (învechit) cruțător, (învechit) milosârd, (învechit) milosârdnic, (învechit) mizericordios, (învechit) omenit, (învechit) priincios, (învechit) priitor, (învechit) răbdător, (livresc) clement.
Îngrijitor (îngrijitoare), substantiv masculin Sinonime:
om de serviciu, intendent, supraveghetor.
Javră, substantiv feminin Sinonime:
potaie, jigodie, câine, jiganie, jigărarie; (figurat) om de nimic, ticălos, nemernic, puşlama.
Jertfi, verb Sinonime:
a aduce jertfă, a sacrifica, a omorî, a ucide.
Jigodie, substantiv feminin Sinonime:
jiganie, potaie, jigăraie, boală; dihanie, lighioană, animal; (figurat) om de nimic, puşlama, haimana.
Largheţe, substantiv feminin Sinonime:
dărnicie, generozitate, bunătate, înţelegere, omenie.
Lichea, substantiv feminin
Sinonime:
cusur, defect, deficiență, derbedeu, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lepădătură, lipsă, meteahnă, mizerabil, neajuns, netrebnic, om de nimic, păcat, pungaș, pușlama, scădere, scârnăvie, secătură, slăbiciune, șmecher, ticălos, viciu, (argou) sichimea, (familiar) cutră, (familiar) marțafoi, (figurat) căzătură, (figurat) otreapă, (figurat) zdreanță, (învechit și regional) pujlău, (învechit) ștrengar, (Moldova) nandralău, (Moldova) poghibală, (popular și familiar) cioflingar, (regional) orbete, (regional) oșiștie, (regional) postoroncă, (regional) pujlă, (regional, figurat) loază, (Transilvania și Maramureș) techergheu.
Lichida, verb Sinonime:
a termina, a încheia, a sfârşi; a ucide, a omorî, a asasina. Lichidă, substantiv
Sinonime:
(lingvistică) consoană lichidă.
Linşa, verb Sinonime:
a ucide, a asasina, a lichida, a suprima, a omorî.
Lipsă, substantiv feminin Sinonime:
absenţă, inexistenţă; imperfecţiune, defect, lacună, scădere, omisiune, scăpare, carenţă; nevoie, sărăcie, neajunsuri, privaţiune, mizerie.
Literator, substantiv
Sinonime:
autor, dramaturg, literat, narator, om de litere, poet, prozator, romancier, scriitor.
Loază, substantiv feminin (regional)
Sinonime:
butuc (de viță), lăstar, mladă, mlădiță, ramură, smicea, viță de vie, vlăstar; derbedeu, lepădătură, lichea, monstru, netrebnic, om de nimic, pocitanie, prost, pușlama, scârnăvie, secătură, șmecher.
Localnic, substantiv masculin Sinonime:
băştinaş, de baștină, indigen, omul-locului.
Lume, substantiv feminin Sinonime:
public, mulţime, omenire, societate; univers, cosmos, pământ; viaţă, existenţă, trai.
Malac, substantiv masculin
Sinonime:
(zoologie) bivol mic, (regional) bivolaş, turmac, viţel; (peiorativ) om gras și greoi.
Masacru, substantiv neutru
Sinonime:
carnaj, decimare, decimat, decimație, exterminare, exterminațiune, genocid, hecatombă, holocaust, masacrare, măcel, nimicire, omor (în masă), pieire, pogrom, stârpire, ucidere în masă, vărsare de sânge, (figurat) baie de sânge, (figurat) bătălie, (figurat) conflict, (figurat) război, (învechit și popular) pierzanie, (învechit și popular) pierzare, (învechit) măcelărie, (învechit) meserniță, (învechit) tăiere, (regional) mortișag.
Maţe-fripte, substantiv masculin Sinonime:
om sărac, nevoiaş, sărman; om de nimic, mizerabil, marțafoi, terchea-berchea; om zgârcit, avar, cărpănos, zgârie-brânză.
Măcel, substantiv masculin Sinonime:
masacru, carnaj, omor, ucidere, măcelărire, jertfă, hecatombă; (figurat) război, luptă, bătălie, bătaie.
Măcelar, substantiv masculin Sinonime:
(figurat) om crud, ucigaș, asasin.
Măgar, substantiv masculin Sinonime:
asin; (figurat) nătărău, om prost, tont, neghiob, nerod, nătâng, prostănac; încăpăţânat, îndărătnic, recalcitrant, obraznic, impertinent, insolent.
Mămăligă, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) om bleg, molâu, nătâng, nătărău, prostănac.
Meşter, substantiv masculin Sinonime:
meseriaş, tehnician; om priceput, îndemânatic, iscusit, cu experienţă, dibaci, abil, ingenios, ştiutor, artist.
