Năuci, verb Sinonime:
a uimi, a se dezorienta, a se zăpăci, a se buimăci, a se ului, a se tulbura, a se prosti, a se îndobitoci.
Năucie, substantiv
Sinonime:
năuceală, prostie, stupiditate, uluire, zăpăceală.
Năucire, substantiv
Sinonime:
amețeală, buimăceală, buimăcire, năuceală, perplexitate, uluire, zăpăceală, zăpăcire, (învechit și regional) uluială, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehuială, (regional) uimăceală.
Năucit, adjectiv
Sinonime:
aiurit, amețit, bezmetic, buimac, buimăcit, deconcertat, derutat, descumpănit, dezorientat, năuc, perplex, stupefiat, stuporos, tâmpit, uimit, uluit, zăpăcit, (figurat) bulversat, (figurat) capiu, (figurat) împrăștiat, (Oltenia) zăbăuc, (popular) bâiguit, (popular) zălud, (regional și figurat) turlac, (regional) buimatic, (regional) hăbăuc, (regional) slăhușit, (regional) șuchet, (regional) șuchi, (regional) tehui, (regional) tumănit, (regional) zăluzit.
Năucitor, adjectiv
Sinonime:
amețitor, uimitor, uluitor, (popular) zăpăcitor.
Ameţi, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Ameţit (ameţită), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, aiurit, năucit; beat, turmentat, pilit, cherchelit.
Buimăci, verb (reflexiv) Sinonime:
a se ameţi, a se aiuri, a se zăpăci, a se pierde, a se năuci, a se ului, a se prosti, a se îndobitoci, a se tâmpi.
Hăbăuc (hăbăucă), adjectiv
Sinonime:
aiurit, amețit, bleg, bramburit, buimac, buimăcit, candriu, clătit, inabil, împrăştiat, nătăfleț, nătărău, nătâng, nătântoc, năuc, năucit, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, redus, smintit, stupid, sucit, tâmpit, tont, tontălău, ţicnit, zănatic, zăpăcit, (regional) nebun.
Stupefacţie, substantiv feminin Sinonime:
uimire, stupoare, uluire, năucire.
Stupefia, verb Sinonime:
a uimi, a ului, a năuci.
Ului, verb Sinonime:
a uimi, a buimăci, a năuci, a tulbura, a zăpăci.
Uluială, substantiv feminin Sinonime:
zăpăceală, buimăceală, năucire.
Zălud (zăludă), adjectiv Sinonime:
smintit, zărghit, ţicnit, nebun, zăpăcit, înnebunit, tulburat, năucit; naiv, nepriceput, neserios, uşuratic; prost, tembel, tâmpit.
Zăpăceală, substantiv feminin
Sinonime:
aiureală, babilonie, buimăceală, buimăcire, confuzie, debandadă, deconcertare, deranj, derută, descumpănire, dezordine, dezorganizare, dezorientare, haos, intimidare, încurcătură, năuceală, năucie, năucire, nedumerire, neorânduială, perplexitate, răvășeală, situație confuză, sminteală, tulburare, țicneală, uluială, uluire, zăpăcire, (familiar și figurat) balamuc, (familiar și figurat) țăcăneală, (familiar) brambureală, (familiar) fâstâceală, (familiar) fâstâcire, (familiar) gălăgie, (familiar) harababură, (familiar) hărmălaie, (familiar) larmă, (familiar) talmeș-balmeș, (familiar) tărăboi, (figurat) amețeală, (învechit și regional) zăbuneală, (învechit) uimeală, (învechit) vavilonie, (învechit) zăticnire, (Moldova) calamandros, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehuială, (Oltenia) rătuteală, (rar) neordine, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire, (regional) uimăceală, (regional) zăluzenie, (regional) zăluzie, (regional) zărgheală, (regional) zăticneală, (Transilvania) îngăimăceală.
Zăpăci, verb Sinonime:
a (se) tulbura, a (se) năuci, a (se) buimăci, a (se) ameți, a (se) fâstâci, a (se) încurca; a răvăşi.
Zăpăcit (zăpăcită), adjectiv Sinonime:
buimăcit, năucit, tulburat, fâstâcit, zvăpăiat, zvânturat.
Ameţitor, adjectiv
Sinonime:
(învechit) vârtejitor, vârtejos; năucitor, uimitor, uluitor, (popular) zăpăcitor, (figurat) nebun; tulburător, (figurat) îmbătător; vertiginos.
Buimatic, adjectiv
Sinonime:
ameţit, buimac, buimăcit, năuc, năucit, tâmpit, zăpăcit.
Buimăcire, substantiv
Sinonime:
năucire, zăpăcire; buimăceală.
Cebălui, verb
Sinonime:
a ameţi, a buimăci, a năuci, a zăpăci.
Consternant, adjectiv
Sinonime:
năucitor, scandalos, stupefiant, surprinzător, uimitor, uluitor.
Stupefiant, substantiv
Sinonime:
cocaină, heroină, drog, halucinogen, narcotic. Stupefiant, adjectiv
Sinonime:
năucitor, uimitor, uluitor.
Hăbăuci, verb
Sinonime:
a (se) ameţi, a (se) buimăci, a (se) îndobitoci, a (se) năuci, a (se) prosti, a (se) tâmpi, a (se) zăpăci, a deveni hăbăuc.
Uimăceală, substantiv
Sinonime:
ameţeală, buimăceală, buimăcire, năuceală, năucire, perplexitate, zăpăceală.
Stupefiere, substantiv
Sinonime:
consternare, încremenire, năucire, stupefacție, stupoare, surpriză, uimire, uluire.
Tehui, adjectiv
Sinonime:
(regional) ameţit, buimac, buimăcit, lunatic, năuc, năucit, nebun, smintit, tâmpit, zăpăcit; (variante) căhui, chiahui, năhui, tăhui, terhui. Tehui, verb
Sinonime:
(popular) a (se) ameţi, a (se) buimăci, a (se) năuci, a (se) prosti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a deveni tehui, a nu ști de sine, a se pierde.
Tehuială, substantiv
Sinonime:
(regional) amețeală, buimăceală, buimăcire, căpiere, năuceală, năucire, nebunie, perplexitate, țicneală, zăpăceală.
Șuchea, verb (regional)
Sinonime:
a fura, a lua, a sustrage; a năuci, a zăpăci.
Șuchi, adjectiv (regional)
Sinonime:
buimăcit, deșucheat, deșuchiat, flușturatic, năucit, (variantă) șuchet, (variantă) șuchiat.
Zăpăcitor, adjectiv
Sinonime:
amețitor, năucitor, stupefiant, uimitor, uluitor.
Năuceală, substantiv
Sinonime:
amețeală, buimăceală, buimăcire, năucire, perplexitate, stare de amețeală, stare de dezorientare, zăpăceală, (învechit și regional) uluială, (învechit și regional) uluire, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehuială, (popular) ipohondrie, (regional) uimăceală; (regional; boală a oilor) capie.
Uluire, substantiv
Sinonime:
amețeală, buimăceală, buimăcire, consternare, consternație, minunare, năuceală, năucire, perplexitate, stupefacție, stupefiere, stupoare, surprindere, surpriză, uimire, uluială, zăpăceală, (învechit) minune, (învechit) uimeală.
Uluit, adjectiv
Sinonime:
amețit, buimac, buimăcit, crucit, minunat, năuc, năucit, perplex, peste măsură de uimit, stupefiat, surprins, tâmpit, uimit, zăpăcit.
Opăci, verb (regional)
Sinonime:
a buimăci, a conduce o plută, a deruta, a domoli, a induce în eroare, a împiedica, a înnebuni, a (se) liniști, a năuci, a necăji, a obosi, a opri (în loc), a (se) poci, a potoli, a reține, a se istovi, a se schimonosi, a stingheri, a urâți, a zăpăci, a-și ieși din minți, (învechit) a ispiti.
Zăpăcire, substantiv
Sinonime:
buimăceală, buimăcire, deranjare, descumpănire, dezorientare, fâstâceală, fâstâcire, încurcare, năuceală, năucie, năucire, perplexitate, răscolire, răvășire, tulburare, uluială, uluire, zăpăceală, (figurat) amețeală, (învechit) extravaganță, (învechit) intimidare, (învechit) uimeală, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire.
Zăluzit, adjectiv (regional)
Sinonime:
alienat, dement, descreierat, înnebunit, năucit, nebun, smintit, țicnit, (popular) zălud.
Tumănit, adjectiv (regional)
Sinonime:
năucit, prostit, zăpăcit.