Mustrare, substantiv feminin Sinonime:
dojenire, admonestare, observaţie, critică, dojană, reproş, ceartă, morală.
Admonestare, substantiv feminin
Sinonime:
admonestație, admonițiune, blamare, condamnare, critică, dojană, dojenire, mustrare, observaţie, reprimandă.
Apostrofa, verb Sinonime:
a face observații, a mustra, a dojeni, a critica, a imputa, a interpela. Apostrofă, substantiv
Sinonime:
apostrof; apostrofare, imputare, interpelare, mustrare, reproș.
Bănat, substantiv neutru (regional) Sinonime:
tristeţe, jale, mâhnire, supărare, mânie, necaz, ciudă, pică; învinuire, reproş, imputare, mustrare, înfruntare; bănuială, presupus, suspiciune.
Beșteleală, substantiv feminin (familiar) Sinonime:
mustruială, mustrare, ocară, critică, bobârnace, observaţie, înjosire, umilire.
Bobârnac, substantiv neutru Sinonime:
(figurat) mustrare, critică, observaţie, beşteleală.
Ceartă, substantiv feminin
Sinonime:
altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.
Chelfăneală, substantiv feminin (familiar) Sinonime:
bătaie, corecţie, frecuş, păruială, mustrare aspră, ceartă, ocară.
Ciondăneală, substantiv feminin Sinonime:
ceartă, ciorovăială; mustrare.
Critica, verb
Sinonime:
a satiriza, a biciui, a înfiera, a analiza, a discuta, a examina, a argumenta, a epiloga, a blama, a cenzura, a contrazice, a dezaproba, a detracta, a (se) plânge, a (se) dojeni, a (se) mustra, (popular) a cârti, (figurat) a scutura. Critică, substantiv feminin
Sinonime:
observaţie, mustrare, beşteleală, (la plural) bobârnace, ocară; satirizare, biciuire, înfierare, vestejire.
Dăscăleală, substantiv feminin Sinonime:
cicăleală, mustrare.
Dojană, substantiv feminin Sinonime:
observaţie, mustrare, admonestare.
Frecătură, substantiv feminin Sinonime:
fricţiune, masaj; mustrare, ceartă, adversităţi, neînţelegeri, divergenţe.
Imputare, substantiv feminin Sinonime:
reproş, învinuire, mustrare, dojană, acuzaţie; amendă, taxare, sancţiune.
Lecție, substantiv feminin
Sinonime:
bătaie, corecţie, dojană, imputare, morală, mustrare, observaţie, pildă, povață, reproș, sfat; concluzie, conferință, curs, demonstrație, experiență, expunere, instruire, învățământ, învățătură, meditație, oră (de învățământ), prelegere, repetiție, temă; regulă de conduită; (variantă) lecțiune.
Morală, substantiv feminin Sinonime:
etică; (familiar) dojană, mustrare, ceartă, observaţie; învăţătură, concluzie.
Morocăneală, substantiv feminin (regional)
Sinonime:
bodogăneală, cicăleală, dăscăleală, murmurare, mustrare, pisălogeală, posăcie, posomoreală, sâcâială, ursuzenie, ursuzlâc, (rar) posăceală.
Observaţie, substantiv feminin Sinonime:
observare, cercetare, examinare, studiu; remarcă, constatare; obiecţie, critică, mustrare, dojană, admonestare; supraveghere, pază, control.
Ocară, substantiv feminin Sinonime:
defăimare, jignire, ofensă, insultă, înjosire; dojană, ceartă, mustrare.
Perdaf, substantiv neutru Sinonime:
(figurat) săpuneală, mustrare, dojană, muştruluială.
Pildă, substantiv feminin Sinonime:
model, exemplu; avertisment, mustrare; alegorie, parabolă; semnificaţie, tâlc, simbol; (învechit) proverb, maximă, sentinţă.
Remuşcare, substantiv feminin
Sinonime:
căință, mustrare (de cuget), părere de rău, pocăință, regret, (franțuzism învechit) repentir, (învechit) înfrângere, (învechit) pocaianie, (popular) penitență, (popular) pocăială.
Reprehensiune, substantiv feminin (rar) Sinonime:
mustrare, blam, reprobare, blamare, dezaprobare, condamnare.
Reproş, substantiv neutru Sinonime:
imputare, dojană, mustrare, învinuire, recriminare, încriminare, acuzare.
Sancţiune, substantiv feminin Sinonime:
confirmare, aprobare, consfinţire; pedeapsă, osândă, condamnare, penalizare, mustrare, dojană, admonestare.
Scuturătură, substantiv feminin
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, clătinare, clătinat, clătinătură, curățenie, cutremur, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, dereticare, dojană, dojenire, fior, hurducare, hurducat, hurducătură, imputare, morală, mustrare, observație, reproș, scuturare, scuturat, seism, tremur, tremurătură, tremurici, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlțâială, zgâlțâire, zgâlțâit, zgâlțâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (Moldova) zbihuială, (plural) friguri, (plural) frisoane, (popular) zdruncin, (prin Transilvania) tăgășire, (prin Transilvania) tistușag, (rar) scutur, (regional) scutureală, (regional) scuturiș.
Avertisment, substantiv
Sinonime:
admonestare, anunț, apel, avertizare, aviz, înștiințare, mustrare, preambul, premoniție, prevenire, prevestire, prolog, remonstranță, reprimandă, reproș, sancțiune, semnal, somație, (învechit) admoniție, (sport) cartonaș.
Certare, substantiv
Sinonime:
dojenire, mustrare, (livresc) apostrofare, (popular) sfădire, ceartă; condamnare, osândă, osândire, pedeapsă, pedepsire.
Dăscălie, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, îndemn, îndrumare, învăţătură, morală, mustrare, observaţie, povaţă, povăţuire, profesorat, reproş, sfat, ştiinţă, vorbă; (figurat) catedră.
Dojenire, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenit, imputare, morală, mustrare, observație, prevenire, reproș, (familiar; figurat) săpuneală, (familiar; figurat) scuturătură, (învechit și regional) înfruntare, (învechit și regional) probozeală, (învechit) dăscălie, (învechit) dojănire, (învechit) doșenire, (învechit) împutăciune, (învechit) învățătură, (învechit) preobrăzitură, (învechit) probozire, (învechit) răpște, (învechit) remonstrare, (învechit) sfătuire, (învechit) zabrac, (Moldova) șmotru, (popular și familiar) beșteleală, (popular și familiar) muștruluială, (popular și familiar) ocară, (popular) sfădire, (prin Moldova) bănat, (regional) probază, (regional) probozenie.
Faier, substantiv
Sinonime:
(regional, familiar) mustrare aspră, frecuș.
Probozeală, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.
Probozenie, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.
Probozire, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş.
Probăzitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
insultă, mustrare.
Reprimandă, substantiv
Sinonime:
admonestare, admonestație, aducere la ordine, corecție, dojană, mustrare severă, punițiune.
Săpunit, substantiv
Sinonime:
săpunire, (rar) săpuneală; (figurat) certare, dojenire, mustrare.
Sfădire, substantiv
Sinonime:
admonestare, certare, dojenire, mustrare.
Răpşte, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș.
Împutăciune, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș.
Pocăială, substantiv
Sinonime:
căință, mustrare, părere de rău, pocăință, regret, remușcare.
Muştruluială, substantiv
Sinonime:
admonestare, bătaie, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, instrucție, morală, mustrare, observație, reproș.
Suduială, substantiv
Sinonime:
(regional) certare, dojenire, insultă, înjurătură, mustrare, sudalmă.
Remonstrare, substantiv
Sinonime:
admonestare, avertisment, ceartă, certare, critică, dojană, dojenire, fustigație, imputare, morală, mustrare, obiecție, obiecțiune, objurgație, objurgațiune, observație, observațiune, remonstranță, reprimandă, reproș, (figurat; învechit) mercurială.
Pocaianie, substantiv
Sinonime:
(învechit) căință, chin, dezlegare, iertare, mustrare, părere de rău, pedeapsă, penitență, pocăință, regret, remușcare, suferință, (regional) moarte; (regional) limită (în comportare), măsură, pereche, seamăn; (variantă; învechit) pocanie.
Probază, substantiv
Sinonime:
(regional) admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, probozeală, reproș.
Stropoleală, substantiv (regional)
Sinonime:
roboteală, robotit, trebăluială; certare, mustrare.
Săpuneală, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, clăbuc, dojană, dojenire, frecuș, imputare, morală, mustrare, observație, ocară, perdaf, reproș, săpunire, săpunit, spumă, (Moldova și Transilvania) soponeală.
Preobrăzitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș.
Înghimp, substantiv (învechit)
Sinonime:
împunsătură, înghimpare, înghimpătură, înțepare, (figurat) mustrare.
Repentir, substantiv (învechit)
Sinonime:
căință, mustrare, părere de rău, pocăință, regret, remușcare; bucle; (variantă) repantir.
Dosădire, substantiv (învechit)
Sinonime:
batjocorire, blestemare, ceartă, hulire, insultare, înfruntare, mustrare, nedreptățire, oprimare, pedepsire, persecuție, suferință, supărare, (învechit) măhnire, (variantă) dosăndire.
Remonstranță, substantiv (învechit)
Sinonime:
mustrare, observație, remonstrare.
Suduire, substantiv (învechit)
Sinonime:
certare, dojenire, insultă, înjurare, înjurătură, mustrare.
Ocărâre, substantiv
Sinonime:
defăimare, desconsiderare, dojană, insultă, mustrare, ocară, (regional) ocărire.
Mercurială, substantiv (învechit)
Sinonime:
(botanică) brei, buruiană cânească, buruiană-câinească, slăbănog, trepădătoare; (învechit) mustrare, ocară, remonstrare.
Criticare, substantiv
Sinonime:
analizare, apreciere, bârfire, blamare, cârtire, comentare, criticat, mustrare, opinare, (învechit) critică.
Criticat, substantiv
Sinonime:
bârfire, blamare, cârtire, criticare, critică, mustrare.
Admoniție, substantiv (învechit)
Sinonime:
admonestare, mustrare, (învechit) admonițiune.
Admoniere, substantiv
Sinonime:
admonestare, admonițiune, dojenire, mustrare, (învechit) admonestație.
Repantir, substantiv (învechit)
Sinonime:
căință, compuncțiune, contrițiune, mea culpa, mustrare, părere de rău, penitență, pocăință, regret, remușcare; (pictură) corectare, corecție, corijare, îndreptare, rectificare, retuș; bucle, cosițe; (variantă) repentir.
Umilenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, căință, durere sufletească, înduioșare, milă, mustrare de cuget, umilință, (variantă) omilenie, (variantă) umelenie.
Vigavor, substantiv (învechit)
Sinonime:
asprime, mustrare, violență.
