Măcina, verb
Sinonime:
a chinui, a consuma, a dărăpăna, a degrada, a depăna, a digera, a distruge, a examina îndelung, a fărâma, a fărâmiţa, a flecări, a frământa, a îndruga, a mânca, a medita îndelung, a mistui, a nărui, a nimici, a pălăvrăgi, a părăgini, a persecuta, a pisa, a prejudicia grav, a prigoni, a pulveriza, a râşni, a roade, a ruina, a rumega, a săpa, a scobi, a se zbate, a se zbuciuma, a sporovăi, a strica, a strivi, a submina, a surpa, a trăncăni, a zdrobi, (regional și familiar) a părădui, (Transilvania) a dorovăi.
Măcinar, substantiv (regional)
Sinonime:
morar.
Măcinare, substantiv
Sinonime:
dărăpănare, degradare, măcinat, măcinătură, măciniș, părăginire, roadere, ruinare, săpare, săpat, stricare.
Măcinat, adjectiv
Sinonime:
dărăpănat, degradat, mâncat, părăginit, prăpădit, ros, ruinat, săpat, stricat, (regional și familiar) părăduit, (regional) răntuit. Măcinat, substantiv
Sinonime:
măcinare, măcinătură, măciniș.
Măcinătură, substantiv
Sinonime:
măcinare, măcinat, măciniș, mâncătură, rosătură, surpătură.
Caria, verb Sinonime:
a se găuri, a se strica, a se roade, a se măcina, a se pulveriza, a se fărâmiţa.
Digera, verb
Sinonime:
a mistui, a asimila, (regional) a măcina, a râşni, (învechit) a honipsi.
Flecări, verb
Sinonime:
a spune fleacuri, a spune vorbe de clacă, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni, (popular) a căţăi, a dondăni, a flencăni, a fleoncăni, a tăifăsui, a tăinui, a troncăni, (învechit şi regional) a spori, (regional) a hondrăni, a pălamojdi, a pălăvăcăi, a pălăvri, a pichirisi, a tăini, a tălălăi, a tolocăni, a torosi, a zăgrăi, (Moldova) a lehăi, a leorbăi, (prin nord-estul Olteniei) a prociti, (prin Moldova) a pruji, (Transilvania) a stroncăni, (prin Muntenia) a tândăli, (Banat) a tonoci, (învechit) a bârfi, a limbuți, a vorovi, (familiar) a pupăi, (figurat) a clămpăni, a clănțăni, a cotcodăci, a dârdâi, a hodorogi, a măcina, a melița, a toca.
Masticaţie, substantiv feminin Sinonime:
mestecare, zdrobire, fărâmiţare, zdrumicare, măcinare.
Mesteca, verb Sinonime:
a zdrobi, a măcina.
Mânca, verb Sinonime:
a mesteca, a înghiţi; a se hrăni, a se alimenta; (figurat) a omite, a lua; (figurat) a nimici, a răpune, a distruge, a prăpădi; a pişca, a ciupi, a roade, a măcina.
Persecuta, verb
Sinonime:
a asupri, a chinui, a defavoriza, a exploata, a frământa, a hărțui, a importuna, a împila, a împovăra, a martiriza, a măcina, a năpăstui, a nedreptăţi, a nu slăbi, a obseda, a oprima, a oropsi, a preocupa, a prigoni, a suplicia, a tortura, a urgisi, a urmări, (figurat) a apăsa, (figurat) a despuia, (figurat) a roade, (figurat) a stoarce, (figurat) a suge, (figurat) a tiraniza, (grecism învechit) a catatrexi, (învechit și figurat) a călca, (învechit și regional) a bântui, (învechit și regional) a strâmbătăți, (învechit) a obidi, (învechit) a obijdui, (învechit) a sili, (învechit) a supăra, (învechit) a tiranisi, (învechit) a tirăni, (regional și figurat) a stoci.
Râşni, verb
Sinonime:
a da la râșniță, a fărâma, a măcina, a zdrobi, (figurat) a preface în bucăți; a digera, a mistui.
Roade, verb Sinonime:
a ronţăi, a morfoli, a măcina, a fărâmiţa, a freca, a toci, a uza; a jena, a deranja, a supăra, a chinui, a tulbura, a frământa, a tortura.
Sapă, substantiv feminin Sinonime:
săpat, prăşit; crupă. Săpa, verb Sinonime:
(figurat) a întipări, a imprima; a roade, a măcina, a ruina, a dărâma, a nimici; (figurat) a unelti, a urzi, a submina, a defăima, a compromite.
Submina, verb
Sinonime:
a ataca, a compromite, a dărâma, a lovi, a periclita, a sabota, a săpa, a slăbi, a suplanta, a surpa, a zădărnici, (figurat) a măcina, (figurat) a roade, (figurat) a torpila, (rar) a mina „pe dedesubt”.
Urlui, verb Sinonime:
a măcina, a zdrobi; a se surpa, a se prăbuşi, a cădea.
Ruinat (ruinată), adjectiv
Sinonime:
căzut în ruină; dărăpănat, distrus, degradat, măcinat, părăginit, prăpădit, stricat, demolat, delabrat, deteriorat, devastat; (figurat) sărăcit, scăpătat.
Dorovăi, verb
Sinonime:
a epuiza, a obosi, a uza, a dărăpăna, a degrada, a măcina, a părăgini, a ruina, a strica.
Farin, adjectiv
Sinonime:
făinos, măcinat foarte fin, sub formă de pudră; (locuţiune) (zahăr farin) zahăr-pudră.
Părăduit, adjectiv
Sinonime:
cheltuit, dărăpănat, degradat, distrus, irosit, măcinat, părăginit, prăpădit, risipit, ruinat, stricat.
Părădui, verb
Sinonime:
a arunca, a azvârli, a cheltui, a deveni șubred, a distruge averi, a face să se părăduiască, a fi folosit în mod nechibzuit, a fi gata să se dărâme, a (se) irosi, a împrăştia, a măcina, a risipi, a zvârli, a (se) dărăpăna, a (se) degrada, a (se) părăgini, a (se) prăpădi, a (se) ruina, a (se) strica, a (se) șubrezi.
Răntuit, adjectiv
Sinonime:
dărăpănat, degradat, măcinat, părăginit, prăpădit, ruinat, stricat.
Râşneală, substantiv
Sinonime:
măcinare, râșnire, râşnit.
Ruinare, substantiv
Sinonime:
dărăpănare, degradare, distrugere, istovire, măcinare, năruire, părăginire, sărăcire, scăpătare, stricare, (familiar) decavare, (învechit) mișelire.
Mâncătură, substantiv
Sinonime:
consumare, coroziune, erodare, eroziune, lues, măcinătură, mâncare, mâncat, mâncărime, prurit, roadere, rosătură, scobitură, sifilis, (învechit) hrană.
Moară, substantiv
Sinonime:
ceas, ceasornic, colergang, gater, gură, joagăr, mașină de măcinat, meliță, morişcă, râșniță, stomac, ţintar, (familiar) ciufuială.
Roadere, substantiv
Sinonime:
coroziune, degradare, deteriorare, erodare, eroziune, frecare, măcinare, ponosire, săpare, săpat, stricare, tocire, uzare, (popular) mâncătură, (popular) rosătură, (rar) ponoseală.
Ros, adjectiv
Sinonime:
consumat, deteriorat, distrus (la suprafață), erodat, măcinat, mâncat, ponosit, săpat, subțiat, uzat, (figurat) chinuit de.
Păsăţel, substantiv (regional)
Sinonime:
boabe măcinate, bulgur, griș, semințe măcinate, urluială; (botanică) păducherniță.
Stricat (stricată), adjectiv
Sinonime:
acrit, acru, alterat, avariat, becisnic, bolnav, cariat, certat, contrafăcut, corupt, dărăpănat, decăzut, defect, defectat, defectuos, deformat, degradat, denaturat, depravat, deranjat, dereglat, descompus, desfăcut, desfrânat, destrăbălat, deteriorat, dezmățat, falsificat, fermentat, forțat, găunos, găurit, greșit, hârbuit, hodorogit, imoral, incorect, împuțit, înăcrit, învechit, măcinat, mâniat, mutilat, necorect, nerușinat, paradit, părăginit, pervertit, pocit, poluat, ponosit, prăpădit, prost, rablagit, rău, rânced, ros, ruinat, rupt, scâlciat, schilod, schilodit, schimonosit, spart, spălăcit, stătut, stâlcit, stropșit, supărat, șters, tocit, uzat, vătămat, viciat, vicios, (figurat) schingiuit, (învechit și popular) searbăd, (învechit și regional) rușinat, (învechit și regional) scorboroșit, (învechit și regional) scorburos, (învechit) aselghicesc, (învechit) demoralizat, (învechit) preacurvar, (învechit) preacurvitor, (învechit) spurcat, (livresc) libertin, (Moldova) hrentuit, (popular și familiar) parșiv, (popular) curvar, (popular) deșucheat, (prin Maramureș) scopt, (rar) deșănțat, (rar) detracat, (rar) răblărit, (rar) smintit, (regional și familiar) părăduit, (regional) mocnit, (regional) răntuit, (regional) sărbezit, (regional) șucheat, (regional) teșmenit.
Stricare, substantiv
Sinonime:
acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.
Pipoaşcă, substantiv (regional)
Sinonime:
pipotă, rânză, stomac măcinător, (regional) fătătoare, (variantă) pipușcă.
Dumicare, substantiv
Sinonime:
fărâmițare, măcinare, savurare, (învechit și popular) ciopârțire, (învechit și regional) nimicire, (învechit și regional) rănire, (învechit și regional) zdrobire, (învechit) dumicătură, (popular) dumicat, (regional) îmbucătură, (variantă) dimicare.
Sfărâmare, substantiv
Sinonime:
agitare, agitație, caznă, căznire, chin, chinuire, concasare, dărâmare, dărâmătură, desființare, destrămare, distrugere, fărâmare, fărâmițare, frământare, frământat, frângere, împrăștiere, măcinare, măcinat, măciniș, mărunțire, mărunțit, melițare, melițat, nimicire, osteneală, pisare, pisat, potopire, prăpădire, râșnit, sfărâmat, silire, spargere, spart, spulberare, străduială, străduință, străduire, strivire, tocare, tocat, trudă, trudire, trudnicie, turtire, zbatere, zbucium, zbuciumare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) pistoseală, (învechit și popular) risipire, (învechit și regional) strucinătură, (învechit și regional) strucire, (învechit și regional) strucitură, (învechit) afanisire, (învechit) înfrângere, (învechit) învăluire, (învechit) năslire, (învechit) nevoie, (învechit) nevoință, (învechit) osârdie, (învechit) osârdnicie, (învechit) osârduință, (învechit) osârduire, (învechit) sârguială, (învechit) sfărmăt, (învechit) sodomire, (învechit) strădănuire, (învechit) strucinare, (învechit) topire, (învechit) volnicie, (învechit) zdruncinare, (popular și familiar) stropșeală, (popular și familiar) stropșire, (popular) canoneală, (popular) canonire, (popular) isprăvire, (popular) sârguință, (popular) zdrobeală, (popular) zdrumicare, (popular) zobire, (rar) casare, (rar) chinuială, (rar) mărunțișare, (rar) prăbușire, (regional) verpelire; (variante) (învechit și regional) sfărmare, (învechit) sfărămare, (învechit) sfărâmire.
