Coadă, substantiv feminin
Sinonime:
cosiţă, plete; peduncul; trenă; şir de oameni; mâner; capăt, extremitate, sfârșit; (coada-boului) lumânare, lumânărică; (coada-cocoşului) iris, stânjen, stânjenel; (coada-hârţului) coada-şoricelului; (coada-iepei) barba-ursului, coada-calului; (coada-leului) talpa-gâştei; (coada-lupului) lumânare, lumânărică, salvie austriacă; (coada-mielului) coada-cocoşului, lumânare, lumânărică, salvie; (coada-mânzului) barba-ursului, coada-calului; (coada-mâţei) papanaş; (coada-popii) spânz; (coada-priculicilor) barba-popii; (coada-racului) turiţă-mare; (coada-şopârlei) barba-caprei; (coada-şoricelului) pătlagină; (coada-vacii) bătrâniş, coada-cocoşului, lumânare, lumânărică, praz, salvie; (coadă-de-găină) iarbă-mare, răcovină; (coadă-de-şarpe) belemnit; (coadă-făloasă) codobatură, prundar, prundaş; (coadă-roşie) codroş.
Cotoi, substantiv masculin
Sinonime:
motan, pisic; braţ, crac, margine, mănuşă, mână, mâner, pervaz, spetează. Cotoi, verb
Sinonime:
a avea un contact sexual, a fecunda, a (se) cotârci, a (se) cotârși, a (se) cotoi, a (se) împerechea.
Mană, substantiv feminin
Sinonime:
belşug, abundenţă, îmbelşugare, îndestulare, prisos, bogăţie, berechet; rugină la vegetale. Mâna, verb
Sinonime:
a îndemna, a sili; a mişca, a împinge; a se grăbi. Mână, substantiv feminin
Sinonime:
braţ, membru superior, palmă, pumn, (învechit și regional) brâncă, (popular și familiar) labă; (mână curentă) balustradă; (mână de lucru) forță de muncă; (botanică) (mâna-Maicii-Domnului) (regional) palma-sfintei-Mării; (tehnică) bată, braț, crac, furcă, margine, mâner, pervaz, spetează, stâlp, (regional) ciocan, (regional) condac, (regional) cotoi, (regional) cujbă; calitate, cocârlă, condiție, femeiușcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănușă, măsea, muierușcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.
Miner, substantiv masculin
Sinonime:
lucrător în mină, minier, sapeur, (învechit) lagumgiu, (învechit) minar, (învechit) șalgău, (regional) băiaş, (regional) hontar, (regional) mâner, (Transilvania) băieș.
Mâncău, substantiv masculin
Sinonime:
hulpav, lacom, mâncăcios, (popular) găman, (regional) folticos, (regional) hutupală, (regional) mâncălău. Măncău, substantiv (regional)
Sinonime:
mâner, (variantă) măcău, (variantă) mâncău.
Plăsea, substantiv feminin Sinonime:
mâner.
Mas (masuri), substantiv neutru
Sinonime:
(învechit) loc pentru înnoptat, mânere, popas.
Cocârlă, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional, la plural) bureciori, (la plural) ciocârţi, (la plural) ciuciulaşi, (la plural) ciuciuleţi, (la plural) bureţi-de-iarbă, (la plural) bureţi-de-pajişte; schimbătoare; (regional) mănunchi, mâner, picior; (tehnică) crivală, manivelă, (regional) coacă, vârtej; crivac.
Colătău, substantiv (regional)
Sinonime:
coarbă, coc, conci, învârtită, mâner.
Condac, substantiv
Sinonime:
braţ, crac, margine, mână, mâner, pat, pervaz, spetează.
Cotor, substantiv
Sinonime:
tulpină, rădăcină, cocean, (regional) măcău; (regional) bute; coadă, mâner; matcă, (rar) suşă.
Dârjală, substantiv
Sinonime:
bâtă, băț, ciomag, coadă, manivelă, măciucă, mâner, nuia, par, prăjină, toartă.
Mănuşă, substantiv
Sinonime:
bată, clanță, coadă de unealtă, coarbă, cocârlă, fiare (pentru deținuți), fofează, ivăr, (îmbrăcăminte pentru mâini) mitenă, leucă, mănunchi, măsea, mână, mâner, picior, popic, schimbătoare, snop, stâlpuşor, toartă, ţepuşă, (învechit) brânca, (regional) baier, (regional) cotoi, (variantă) mânușe.
Sălăşluire, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, cătun, domiciliu, fixare, găzduire, instalare, locuinţă, locuire, mânere, ospitalitate, popas, poposire, primire, rămânere, sat, sălaş, stabilire, ședere, trai, viaţă, vieţuire.
Săluire, substantiv (regional)
Sinonime:
rămânere (peste noapte), mânere, mas.
Espagnoletă, substantiv
Sinonime:
clanță, cremonă, închizătoare, mâner.
Ansă, substantiv
Sinonime:
arc, inel, mâner, portant, toartă, ureche.
Nageac, substantiv (regional)
Sinonime:
ghioagă, măciucă, mâner, (variantă) năjac, (variantă) negeac.
Cerceleie, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
ivăre, mânere.
Maniplu, substantiv (învechit)
Sinonime:
manipul, mănunchi, mâner, toartă.