Judecată, substantiv feminin Sinonime:
minte, raționament, raţiune, socoteală, rezon, gândire; proces, judeţ.
Apreciere, substantiv feminin
Sinonime:
evaluare, estimare; atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, sentiment, stimă, trecere, vază, (livresc) condescendenţă, deferenţă, rating, reverenţă, (învechit şi regional) seamă, (regional) preţuială, (Moldova) lefterie, (învechit) laudă, socoteală, socotinţă, (grecism învechit) sevas, (învechit) baftă, (figurat) credit; recunoaştere; aviz, expertiză, judecată, opinie, părere, verdict.
Calculat (calculată), adjectiv Sinonime:
socotit, măsurat; aranjat, premeditat, plănuit; cu judecată, chibzuit, prevăzător, cu cap, cumpănit, cumpătat, echilibrat, înfrânat, moderat, ponderat.
Cap, substantiv neutru
Sinonime:
ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.
Chiteală, substantiv feminin Sinonime:
(popular) chibzuinţă, cumpănire, socotinţă, judecată; (regional) ochire, ţintire.
Chitit (chitită), adjectiv (popular) Sinonime:
chibzuit, socotit, cumpănit, judecat, cu judecată.
Concepţie, substantiv feminin
Sinonime:
convingere, cugetare, doctrină, gând, idee, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, vedere, viziune, (livresc) convicţiune; teorie, teză; (biologie) concepere, procreare, (învechit şi popular) zămislire.
Creier, substantiv masculin
Sinonime:
encefal, cerebel; (figurat) minte, inteligenţă, judecată, deşteptăciune, intelect, inteligenţă, judecată, minte, pricepere, raţiune, spirit.
Cuminte, adjectiv Sinonime:
cumsecade, aşezat, serios, potolit, blajin, blând, calm, paşnic, liniştit, ascultător, de treabă; cu judecată, deştept, înţelept. Cuminte, adverb
Sinonime:
chibzuit.
Deferi, verb
Sinonime:
a trimite în judecată, a denunţa, a acorda, a atribui, a conferi, a da, a decerna.
Deșteptăciune, substantiv feminin
Sinonime:
agerime, dibăcie, intelect, inteligență, iscusință, istețime, îndemânare, înzestrare, judecată, minte, pătrundere, pricepere, rațiune, spirit, (familiar) doxă, (figurat) cap, (figurat) creier, (învechit) înțelegere, (popular) duh, (regional) pamet.
Divan, substantiv neutru Sinonime:
canapea; (învechit) judecată, proces; sală, consiliu, sfat.
Dreptate, substantiv feminin
Sinonime:
echitate, justiţie, (învechit) lege, justeţe, adevăr; acţiune, cauză, judecată, proces.
Duh, substantiv neutru
Sinonime:
arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.
Gând, substantiv neutru
Sinonime:
calcul, chibzuinţă, concepţie, cuget, cugetare, dorinţă, fantezie, idee, intenţie, închipuire, îndemn, îndrumare, învăţătură, judecată, meditare, minte, plac, plan, povaţă, povăţuire, reflecţie, sfat, socoteală, vis, voie, voinţă, vorbă.
Gândire, substantiv feminin
Sinonime:
chibzuire, conştiinţă, cuget, cugetare, gând, judecată, minte, spirit, suflet, ştiinţă, (grecism învechit) sinidisis, (învechit) cunoştinţă, (livresc) for interior.
Glagore, substantiv feminin (regional)
Sinonime:
capacitate intelectuală, deşteptăciune, inteligență, iscusinţă, istețime, înţelepciune, judecată, minte, pricepere, raţiune; (variante) glagole, glagorie.
Idee (idei), substantiv feminin
Sinonime:
gând, opinie, părere, judecată, intuiţie, entitate, abstracție, noțiune, imagine; concept, concepţie, principiu; inspirație, reflecţie, percepție, presupunere; marotă, monomanie, obsesie; invenție.
Instanţă, substantiv feminin Sinonime:
juriu, complet de judecată.
Inteligenţă, substantiv feminin Sinonime:
deşteptăciune, minte, pricepere, isteţime, raţiune, judecată.
Înţelepciune, substantiv feminin Sinonime:
cunoaştere, bună judecată, cuminţenie; ştiinţă, filozofie; prudenţă, chibzuinţă, socoteală.
Judeţ, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
judecată, proces.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Legiuire, substantiv feminin (învechit și popular)
Sinonime:
dispoziție, judecare, judecată, legalizare, lege, legiferare, legislație, normă, reglementare, (învechit) pravilă.
Lucid (lucidă), adjectiv Sinonime:
limpede, cu mintea clară, raţional, cu multă judecată, perspicace, pătrunzător.
Minte, substantiv feminin
Sinonime:
amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.
Nesocotinţă, substantiv feminin
Sinonime:
gogomănie, imprudență, inconștiență, lipsă de chibzuială, lipsă de judecată, nătângie, nebunie, nechibzuință, necugetare, necumpănire, neghiobie, neprevedere, nerozie, nesăbuinţă, nesăbuire, nesocotire, prostie, stupiditate, ușurință, (învechit si regional) nătărăie, (învechit) nepăsare, (învechit) nesocoteală, (rar) netoție.
Opinie, substantiv feminin Sinonime:
părere, judecată, idee, gând.
Orientare, substantiv feminin
Sinonime:
cale, călăuzire, concepție, conducere, convicțiune, convingere, direcţie, dirijare, gând, ghidare, idee, înclinare, îndreptare, îndrumare, judecată, linie, opinie, părere, principiu, sens, tendință, vedere, viziune, (învechit) orientație.
Proces, substantiv neutru Sinonime:
prefacere, transformare, desfăşurare; judecată, acţiune judiciară.
Raţional (raţională), adjectiv Sinonime:
logic, rezonabil, cumpănit, cumpătat, cuminte, cu judecată.
Raţionament, substantiv neutru Sinonime:
judecată, gândire, meditare, calcul.
Raţiune, substantiv feminin Sinonime:
minte, gândire, judecată, inteligenţă; temei, motiv, cauză, justificare, îndreptăţire, rezon.
Rezon, substantiv neutru (rar) Sinonime:
motiv, temei, raţiune, judecată; îndreptăţire, justificare.
Rezonabil (rezonabilă), adjectiv Sinonime:
raţional, cumpănit, cuminte, cu judecată; acceptabil, potrivit, convenabil.
Schepsis, substantiv neutru (familiar)
Sinonime:
acuitate, agerime, analiză, calcul, chibzuială, chibzuință, chibzuire, clarviziune, cugetare, cumințenie, cumpăt, cumpătare, gândire, investigare, înțelepciune, judecată, măsură, meditare, meditație, minte, moderație, noimă, pătrundere, perspicacitate, pricepere, rațiune, reflectare, reflecție, reflexie, semnificație, sens, socoteală, socotință, subtilitate, tact.
Scrânti, verb Sinonime:
a luxa, a se fractura; (figurat) a se zăpăci, a se ţicni, a-şi pierde dreapta judecată.
Socoteală, substantiv feminin
Sinonime:
adunare, afacere, apreciere, atenție, bilanț, calcul, calculare, chestiune, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cinste, cinstire, considerație, cont, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, deliberare, estimare, estimație, evaluare, explicație, gând, ghid, grijă, idee, intenție, îndemn, îndrumare, înțelepciune, înțeles, învățătură, judecată, măsură, mesaj, minte, moderație, motiv, notă de plată, numărare, numărat, numărătoare, onoare, operație, ordine, plan, ponderație, povață, povățuire, poveste, prețuire, pricină, problemă, proiect, raționament, rânduială, reflecție, regulă, respect, rost, sarcină, semnificație, sens, situație (de venituri și cheltuieli), socotire, socotit, stimă, tact, tâlc, temperanță, trecere, vază, vorbă, (familiar) combinație, (familiar) lucru, (familiar) treabă, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) spate, (figurat) spinare, (învechit și regional) propus, (învechit și regional) sfat, (învechit și regional) socoată, (învechit și regional) socotință, (învechit și regional) soroc, (învechit și regional) șart, (învechit) aviz, (învechit) cuget, (învechit) duh, (învechit) inteligență, (învechit) madea, (învechit) opinie, (învechit) părere, (învechit) propozit, (învechit) rațiune, (învechit) sămăluire, (învechit) săvârșit, (învechit) schepsis, (învechit) seamă, (învechit) tocmeală, (învechit, în Transilvania) comput, (livresc) continență, (popular) răboj, (popular) scumpătate, (rar) calculație, (regional) ogod, (rusism învechit) predmet, (Transilvania și Maramureș) sămădaș.
Socotinţă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
apreciere, atenție, băgare de seamă, calcul, chibzuială, cinste, cinstire, circumspecție, cumpăt, decizie, gând, grijă, hotărâre, idee, intenție, judecată (sănătoasă), luare-aminte, măsură, minte, numărare, numărat, numărătoare, onoare, opinie, părere, plan, precauție, prevedere, proiect, prudență, punct de vedere, raționament, rațiune, reflecție, respect, socoteală, trecere, vază, voință, (învechit) considerație, (învechit) prețuire, (învechit) stimă.
Spirit, substantiv neutru Sinonime:
minte, raţiune, intelect, judecată, cugetare, reflexie; inteligenţă, deşteptăciune, pătrundere, isteţime, imaginaţie, fantezie; glumă, anecdotă, ironie; duh, vedenie, arătare, stafie, nălucă, strigoi.
Verdict, substantiv neutru Sinonime:
hotărâre, decizie, sentinţă, judecată.
Moderație, substantiv feminin
Sinonime:
abstinență, atenuare, atitudine moderată, austeritate, chibzuială, chibzuință, chibzuire, circumspecție, circumspecțiune, continență, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cumpătat, diminuare, echilibru, economie, frugalitate, înțelepciune, judecată, măsură, micșorare, minte, moderantism, moderanță, parcimonie, ponderație, rațiune, reducere, reticență, reținere, rigorism, simplitate, sobrietate, socoteală, socotință, tact, temperanță, (familiar) schepsis, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (învechit și regional) sfat, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) tocmeală, (popular) scumpătate, (variantă) moderațiune.
Chibzuială, substantiv
Sinonime:
chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune, judecată, judiciozitate, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact, (livresc) continenţă, (rar) cuminţie, ponderaţie, temperanţă, (popular) scumpătate, (învechit şi regional) sfat, (învechit) sămăluire, socoată, tocmeală, schepsis, (figurat) cumpăneală, cumpănire.
Condamnare, substantiv
Sinonime:
osândire, osândă, pedepsire, pedeapsă, (învechit) certare, oblicire, (livresc) penitenţă, (învechit şi regional) lege, ştraf, (regional) pedepsie, judecată, pilduire; dezaprobare.
Continenţă, substantiv
Sinonime:
abstinenţă, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înfrânare, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, reţinere, socoteală, socotinţă, tact.
Cuminţie, substantiv
Sinonime:
ascultare, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, docilitate, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, supunere, tact.
Cumpăneală, substantiv
Sinonime:
echilibru, echilibrare; chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact.
Cumpănire, substantiv
Sinonime:
echilibru, echilibrare; chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, deliberare, gândire, înţelepciune, judecare, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact.
Cunoştinţă, substantiv
Sinonime:
pregătire, (la plural) învăţătură, (la plural) elemente, ştire; relaţie, (familiar) pilă; conştiinţă, cuget, gândire, judecată, minte, raţiune, recunoştinţă, spirit, suflet.
Delă, substantiv
Sinonime:
(învechit) deală; treabă, afacere; acţiune, cauză, judecată, proces; teanc de hârtii, dosar.
Apreciație, substantiv
Sinonime:
apreciere, aproximație, estimație, judecată.
Discernământ, substantiv
Sinonime:
circumspecție, clarviziune, comprehensiune, intelecție, judecată, perspicacitate, rațiune, sagacitate.
Doxă, substantiv
Sinonime:
deşteptăciune, intelect, inteligenţă, judecată, minte, pricepere, prudență, raţiune, spirit.
Subtilitate, substantiv
Sinonime:
acuitate, distincţie, fineţe, ingeniozitate, judecată subtilă, luciditate, perspicacitate, rafinament, raționament.
Sămăluire, substantiv
Sinonime:
calcul, calculare, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, sămăluială, socoteală, socotinţă, socotire, socotit, tact.
Intelecție, substantiv
Sinonime:
comprehensiune, concepțiune, conștiință, discernământ, geniu, intelect, intuiție, judecată, rezon, spirit, (variantă) intelecțiune.
Scumpătate, substantiv
Sinonime:
atenție, avariție, calicenie, calicie, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumințenie, cumpăt, cumpătare, exactitate, exactitudine, grijă, înțelepciune, judecată, lipsă, măsură, meticulozitate, migală, migăleală, minte, minuțiozitate, mizerie, moderație, nevoie, precizie, rațiune, rigoare, rigurozitate, sărăcie, scrupulozitate, scumpete, socoteală, socotință, tact, zgârcenie.
Pamet, substantiv
Sinonime:
(învechit) deșteptăciune, intelect, inteligență, judecată, minte, pricepere, rațiune, spirit, (variantă) pamăt.
Raționalitate, substantiv
Sinonime:
deducție, înțelepciune, judecată, logică.
Sfârşenie, substantiv
Sinonime:
(regional) cap, capăt, final, fine, încheiere, judecată de apoi, moarte, sfârșeală, sfârșit, stare de leșin; hotar; scop, țel.
Intima, verb
Sinonime:
a chema în judecată, a cita, a comanda, a deferi, a face cunoscut, a notifica, a ordona, a pune în vedere, a soma.
Neraţional, adjectiv
Sinonime:
aberant, absurd, antilogic, automat, delirant, derezonabil, extravagant, ilogic, incoerent, incoherent, inconștient, instinctiv, irațional, lipsit de înțelepciune, lipsit de judecată, mașinal, nechibzuit, necugetat, negândit, nelogic.
Ponderaţie, substantiv
Sinonime:
calm, chibzuială, chibzuință, chibzuire, circumspecție, cumințenie, cumpăt, cumpătare, doză, echilibru, înțelepciune, judecată, măsură, minte, moderație, rațiune, reținere, sobrietate, socoteală, socotință, tact.
Contumacie, substantiv
Sinonime:
absență (de la judecată), (învechit) carantină, (învechit) contromație, (învechit) contumace, (învechit) contumaț; (locuțiune adverbială; în contumacie) fără a fi prezent la proces, în lipsă.
Presustvie, substantiv (rusism învechit)
Sinonime:
instanță de judecată, judecătorie, tribunal, (variantă) prezusfie.
Asigna, verb
Sinonime:
a afecta, a aloca, a atribui, a designa, a destina, a determina, a fixa, a repartiza, (învechit și regional) a asemna, (învechit) a chema în judecată, (învechit) a intima, (regional) a emite un mandat de plată.
Price, substantiv (învechit)
Sinonime:
acțiune, animozitate, cauză, ceartă, conflict, considerent, contradicție, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, dușmănie, gâlceavă, învățătură, învrăjbire, judecată, litigiu, mobil, motiv, necaz, neînțelegere, neplăcere, ocazie, opoziție, ostilitate, parabolă, pildă, pornire, pretext, pricină, prilej, proces, rațiune, supărare, temei, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie, (învechit) pritce.
Împricina, verb (popular)
Sinonime:
a găsi pricină de judecată, a inculpa, a intra în judecată, a se certa, a se judeca, a se pune de pricină.
Judecare, substantiv
Sinonime:
apreciere, calificare, cenzurare, certare, chibzuire, considerare, criticare, deliberare, gândire, hotărâre, judecat, judecată, luare în considerare, observare, socoteală, tragere la răspundere, (figurat) cumpănire, (figurat) drămuire, (învechit) bătaie, (regional) conținere.
Judiciozitate, substantiv
Sinonime:
bună judecată, bun-simț, chibzuială, chibzuință, cumpănire, înțelegere, pricepere.
Înţelepţeşte, adverb
Sinonime:
chibzuit, cu chibzuială, cu judecată, cuminte, înțelept, judicios, rațional.
Nepricepere, substantiv
Sinonime:
ignoranță, incapacitate, incompetență, incultură, lipsă de competență, lipsă de destoinicie, lipsă de iscusință, lipsă de îndemânare, lipsă de judecată, lipsă de minte, necompetență, neîndemânare, nepregătire, neștiință, nevrednicie, stângăcie, (depreciativ) diletantism, (figurat) slăbiciune, (învechit) mister, (învechit) prostăticie, (învechit) prostie, (învechit) prostime, (livresc) agramatism, (livresc) inaptitudine.
Condemnare, substantiv (învechit)
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, înfierare, neaprobare, osândă, pedeapsă, pedepsire, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit și regional) lege, (învechit și regional) ștraf, (învechit) certare, (învechit) judecată, (învechit) oblicire, (învechit) pilduire, (învechit) prihană, (livresc) dezavuare, (livresc) penitență, (livresc) reprehensiune, (popular) osândire, (regional) pedepsie.
Socoată, substantiv (regional)
Sinonime:
calcul, chibzuială, chibzuință, chibzuire, considerație, cumințenie, cumpăt, cumpătare, grijă, idee, înțelepciune, judecată, măsură, minte, moderație, notă de plată, opinie, părere, punct de vedere, raționament, rațiune, socoteală, socotință, tact.
Pendinte, adjectiv invariabil
Sinonime:
dependent, în curs de judecată, nesoluționat, subordonat, (variantă) pendent.
Prigonire, substantiv
Sinonime:
acțiune, animozitate, asuprire, cauză, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, exploatare, gâlceavă, împilare, învrăjbire, judecată, litigiu, năpăstuire, neînțelegere, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, proces, urgisire, vrajbă, zâzanie, (figurat) apăsare, (figurat) despuiere, (figurat) stoarcere, (învechit) avanie, (învechit) obidă, (învechit) obidire, (învechit) obijduire, (învechit) strânsoare, (popular) asupreală, (popular) silnicie.
Convicțiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
certitudine, concepție, convingere, credință, gând, idee, încredințare, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, sentiment, siguranță, vedere, viziune, (variantă) convicție.
Parare, substantiv
Sinonime:
evitare, paradă. Pârâre, substantiv (învechit)
Sinonime:
denunțare, judecată, pârât, plângere, proces, reclamație, trădare, (învechit) pârâciune, (învechit) pârâtură, (învechit) pricire.
Sona, verb
Sinonime:
a înnebuni, a se aliena, a se sminti, a se țicni, a-și pierde judecata.
Irezonabil, adjectiv
Sinonime:
derezonabil, irațional, lipsit de judecată, nechibzuit, necugetat, nerațional, prostesc.
Dicaster, substantiv (învechit)
Sinonime:
(figurat) instanță de judecată, instituție publică, tribunal, (variantă) dicasteriu.
Ordalie, substantiv
Sinonime:
(istorie) judecata lui Dumnezeu, judecată dumnezeiască; duel judiciar.
Înțelepție, substantiv (învechit)
Sinonime:
chibzuință, cunoaștere, înțelepciune, judecată, prudență.
Întrebare, substantiv
Sinonime:
cercetare, chestionare, chestiune, consultare, dubiu, enigmă, examinare, incertitudine, informare, interogare, interogatoriu, interogație, interpelare, îndoială, întrebat, nedumerire, problemă, (învechit și popular) întrebăciune, (învechit și popular) întrebătură, (învechit) consfătuire, (învechit) dare de seamă, (învechit) discuție, (învechit) explicație, (învechit) interogațiune, (învechit) judecată, (învechit) permisiune, (învechit) prigoană, (învechit) răfuială, (regional) întrăbare.
