Judeca, verb Sinonime:
a chibzui, a reflecta, a gândi, a socoti, a aprecia; a trage la răspundere, a mustra, a dojeni, a muştrului, a critica, a condamna.
Judecare, substantiv
Sinonime:
apreciere, calificare, cenzurare, certare, chibzuire, considerare, criticare, deliberare, gândire, hotărâre, judecat, judecată, luare în considerare, observare, socoteală, tragere la răspundere, (figurat) cumpănire, (figurat) drămuire, (învechit) bătaie, (regional) conținere.
Judecată, substantiv feminin Sinonime:
minte, raționament, raţiune, socoteală, rezon, gândire; proces, judeţ.
Judecător, substantiv masculin Sinonime:
magistrat, jude, jurat.
Judecătoraș, substantiv (familiar)
Sinonime:
judecător (obscur).
Judecătoreasă, substantiv
Sinonime:
judecătoare, judecătoriță, (învechit) judeceasă.
Judecătoresc (judecătorească), adjectiv Sinonime:
judiciar.
Aprecia, verb Sinonime:
a evalua, a estima, a preţui, a judeca; a admira; a măsura, a determina; a degusta, a savura.
Apreciat (apreciată), adjectiv Sinonime:
preţuit, stimat, respectat, admirat; determinat, măsurat, judecat; degustat.
Apreciere, substantiv feminin
Sinonime:
evaluare, estimare; atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, sentiment, stimă, trecere, vază, (livresc) condescendenţă, deferenţă, rating, reverenţă, (învechit şi regional) seamă, (regional) preţuială, (Moldova) lefterie, (învechit) laudă, socoteală, socotinţă, (grecism învechit) sevas, (învechit) baftă, (figurat) credit; recunoaştere; aviz, expertiză, judecată, opinie, părere, verdict.
Cadiu, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
judecător, jude.
Calculat (calculată), adjectiv Sinonime:
socotit, măsurat; aranjat, premeditat, plănuit; cu judecată, chibzuit, prevăzător, cu cap, cumpănit, cumpătat, echilibrat, înfrânat, moderat, ponderat.
Cap, substantiv neutru
Sinonime:
ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.
Chibzui, verb
Sinonime:
a analiza, a aprecia, a bănui, a cântări, a considera, a consulta, a crede, a cugeta, a cumpăni, a delibera, a dezbate, a discuta, a drămui, a găsi, a gândi, a ghici, a imagina, a închipui, a întrezări, a judeca, a măsura, (învechit) a mândri, a medita, a număra, a opina, a plănui, a presupune, a prevedea, a proiecta, a raționa, a reflecta, (învechit) a rezona, (învechit) a semui, a sfătui, a socoti, a ști, a visa, (învechit și regional) a sămălui, (învechit) a cunoaște, (învechit) a meditarisi, (livresc) a pertracta, (popular) a chiti.
Chibzuit (chibzuită), adjectiv Sinonime:
cumpănit, socotit, moderat, echilibrat; judecat, discutat, dezbătut, plănuit.
Chiteală, substantiv feminin Sinonime:
(popular) chibzuinţă, cumpănire, socotinţă, judecată; (regional) ochire, ţintire.
Chiti, verb Sinonime:
(popular) a socoti, a chibzui, a judeca, a cumpăni; a pune la cale, a plănui, a aranja; a potrivi, a pune în concordanţă, a acorda; a ţinti, a ochi; a arunca o privire, a se uita, a remarca.
Chitit (chitită), adjectiv (popular) Sinonime:
chibzuit, socotit, cumpănit, judecat, cu judecată.
Concepţie, substantiv feminin
Sinonime:
convingere, cugetare, doctrină, gând, idee, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, vedere, viziune, (livresc) convicţiune; teorie, teză; (biologie) concepere, procreare, (învechit şi popular) zămislire.
Considera, verb
Sinonime:
a (se) crede; a aprecia, a admira, a (se) socoti, a eticheta, a analiza, a contempla, a avea în vedere, a estima, a studia, a examina, a judeca, a cântări, a reflecta, a privi, a ține cont de, a venera, a chibzui, a găsi, a gândi, a opina, (popular) a chiti, a cugeta, (învechit) a cunoaşte, a număra; a (se) vedea; (rar) a proclama, (învechit) a prochema, a proclamarisi;
(figurat) a taxa; a se închipui, (popular) a se ţine; a cerceta, a investiga, a urmări.
Creier, substantiv masculin
Sinonime:
encefal, cerebel; (figurat) minte, inteligenţă, judecată, deşteptăciune, intelect, inteligenţă, judecată, minte, pricepere, raţiune, spirit.
Cugeta, verb
Sinonime:
a gândi, a medita, a chibzui, a filozofa, a aprecia, a considera, a crede, a găsi, a intenţiona, a judeca, a opina, a plănui, a proiecta, a socoti.
Cuminte, adjectiv Sinonime:
cumsecade, aşezat, serios, potolit, blajin, blând, calm, paşnic, liniştit, ascultător, de treabă; cu judecată, deştept, înţelept. Cuminte, adverb
Sinonime:
chibzuit.
Cumpăni, verb Sinonime:
a cântări, a echilibra; a se clătina, a se legăna, a-şi găsi echilibrul; (figurat) a chibzui, a judeca, a analiza, a socoti; (figurat) a şovăi, a oscila, a ezita.
Cunoaşte, verb
Sinonime:
a afla, a fi informat; a face cunoştință, a distinge, a deosebi, a recunoaște, a identifica, a pricepe, a stăpâni, a poseda, a înţelege, a (se) şti, a recunoaşte, a (se) observa, a (se) remarca, a (se) vedea, a aprecia, a chibzui, a considera, a crede, a deduce, a găsi, a gândi, a judeca, a obţine, a opina, a răsplăti, a realiza, a recompensa, a recunoaşte, a socoti.
Deferi, verb
Sinonime:
a trimite în judecată, a denunţa, a acorda, a atribui, a conferi, a da, a decerna.
Delibera, verb Sinonime:
a chibzui, a gândi, a judeca, a analiza, a se sfătui.
Departaja, verb Sinonime:
a arbitra, a judeca, a separa.
Deșteptăciune, substantiv feminin
Sinonime:
agerime, dibăcie, intelect, inteligență, iscusință, istețime, îndemânare, înzestrare, judecată, minte, pătrundere, pricepere, rațiune, spirit, (familiar) doxă, (figurat) cap, (figurat) creier, (învechit) înțelegere, (popular) duh, (regional) pamet.
Discerne, verb
Sinonime:
a aprecia la justa valoare, a delimita, a deosebi, a desluși, a desprinde, a diferenția, a discerna, a discrimina, a distinge, a judeca limpede, a raționa cu pătrundere și precizie, (Banat, Transilvania și Maramureș) a deschilini, (figurat) a cerne, (învechit și popular) a osebi.
Dispune, verb
Sinonime:
a alege cu fermitate, a aranja, a așeza, a avea (la dispoziție), a bate, a birui, a clasa, a clasifica, a comanda, a da dispoziții, a decide, a decreta, a deveni vesel, a distribui, a fi în voie bună, a fixa, a grupa, a hotărî, a împărți, a întocmi, a întrece, a învinge, a orândui, a ordona, a organiza, a petrece, a porunci, a poseda, a potrivi, a pune, a râde, a rândui, a repartiza, a se amuza, a se bucura, a se desfăta, a se distra, a se folosi după bunul plac, a se înveseli, a se veseli, a sistematiza, a stabili, a statornici, a stipula, (învechit) a conduce, (învechit) a dispoza, (învechit) a dispozarisi, (învechit) a drege, (învechit) a învăța, (învechit) a judeca, (învechit) a lega, (învechit) a libovi, (învechit) a poveli, (învechit) a se distrage, (învechit) a se eglendisi, (învechit) a tocmi, (popular) a chiti, (popular) a soroci, (prin Banat și Transilvania) a priti, (rar) a prescrie.
Divan, substantiv neutru Sinonime:
canapea; (învechit) judecată, proces; sală, consiliu, sfat.
Dreptate, substantiv feminin
Sinonime:
echitate, justiţie, (învechit) lege, justeţe, adevăr; acţiune, cauză, judecată, proces.
Duh, substantiv neutru
Sinonime:
arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.
Gând, substantiv neutru
Sinonime:
calcul, chibzuinţă, concepţie, cuget, cugetare, dorinţă, fantezie, idee, intenţie, închipuire, îndemn, îndrumare, învăţătură, judecată, meditare, minte, plac, plan, povaţă, povăţuire, reflecţie, sfat, socoteală, vis, voie, voinţă, vorbă.
Gândi, verb
Sinonime:
a avea în intenție, a bănui, a chibzui, a concepe, a considera, a crede, a cugeta, a cumpăni, a dori, a drămui, a fi cu gândul, a fi cuprins de îngrijorare, a găsi de cuviință, a intenţiona, a inventa, a judeca, a lua în considerare, a medita, a păsa, a proiecta în gând, a raţiona, a reflecta, a se îngriji, a se îngrijora, a socoti, a spera, a voi, a-i păsa de, a-i trece prin minte, a-și aplica reflecția, a-și da seama, (figurat) a cântări, (învechit şi regional) a sămălui.
Gândire, substantiv feminin
Sinonime:
chibzuire, conştiinţă, cuget, cugetare, gând, judecată, minte, spirit, suflet, ştiinţă, (grecism învechit) sinidisis, (învechit) cunoştinţă, (livresc) for interior.
Glagore, substantiv feminin (regional)
Sinonime:
capacitate intelectuală, deşteptăciune, inteligență, iscusinţă, istețime, înţelepciune, judecată, minte, pricepere, raţiune; (variante) glagole, glagorie.
Idee (idei), substantiv feminin
Sinonime:
gând, opinie, părere, judecată, intuiţie, entitate, abstracție, noțiune, imagine; concept, concepţie, principiu; inspirație, reflecţie, percepție, presupunere; marotă, monomanie, obsesie; invenție.
Instanţă, substantiv feminin Sinonime:
juriu, complet de judecată.
Inteligenţă, substantiv feminin Sinonime:
deşteptăciune, minte, pricepere, isteţime, raţiune, judecată.
Înţelepciune, substantiv feminin Sinonime:
cunoaştere, bună judecată, cuminţenie; ştiinţă, filozofie; prudenţă, chibzuinţă, socoteală.
Jude, substantiv masculin Sinonime:
judecător, jurat; cneaz.
Judeţ, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
judecată, proces.
Jurat, substantiv masculin Sinonime:
judecător, asesor, jude.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Legiuire, substantiv feminin (învechit și popular)
Sinonime:
dispoziție, judecare, judecată, legalizare, lege, legiferare, legislație, normă, reglementare, (învechit) pravilă.
Lucid (lucidă), adjectiv Sinonime:
limpede, cu mintea clară, raţional, cu multă judecată, perspicace, pătrunzător.
Magistrat, substantiv masculin
Sinonime:
jude, judecător, jurat, (antichitate) proxen.
Medita, verb
Sinonime:
a analiza, a cerceta, a chibzui, a cugeta, a examina, a gândi, a investiga, a judeca, a plănui, a pune la cale, a raționa, a reflecta, a se concentra, a se gândi, a sta pe gânduri, a studia, a urmări, a urzi, a visa, (învechit) a mândri, (învechit) a meditarisi, (învechit) a rezona, (învechit) a semui; a da lecţii, a instrui, a învăţa, a preda o materie, a pregăti, a prepara.
Minte, substantiv feminin
Sinonime:
amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.
Nesocotinţă, substantiv feminin
Sinonime:
gogomănie, imprudență, inconștiență, lipsă de chibzuială, lipsă de judecată, nătângie, nebunie, nechibzuință, necugetare, necumpănire, neghiobie, neprevedere, nerozie, nesăbuinţă, nesăbuire, nesocotire, prostie, stupiditate, ușurință, (învechit si regional) nătărăie, (învechit) nepăsare, (învechit) nesocoteală, (rar) netoție.
Număra, verb
Sinonime:
a achita, a afla, a aprecia, a boteza, a calcula, a chema, a chibzui, a cifra, a considera, a conţine, a crede, a cuprinde, a da ceva cu număr (socotind), a denumi, a enumera, a face parte din, a găsi, a gândi, a include, a intitula, a intra în categoria, a îngloba, a înşira, a înşirui, a judeca, a lichida, a numi, a onora, a opina, a plăti, a porecli, a reuni un anumit număr, a se socoti printre, a socoti, a spune, a supranumi, a verifica, (prin Transilvania) a sămălui.
Opinie, substantiv feminin Sinonime:
părere, judecată, idee, gând.
Orientare, substantiv feminin
Sinonime:
cale, călăuzire, concepție, conducere, convicțiune, convingere, direcţie, dirijare, gând, ghidare, idee, înclinare, îndreptare, îndrumare, judecată, linie, opinie, părere, principiu, sens, tendință, vedere, viziune, (învechit) orientație.
Proces, substantiv neutru Sinonime:
prefacere, transformare, desfăşurare; judecată, acţiune judiciară.
Procurator, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
magistrat, judecător; mandatar, delegat.
Raţional (raţională), adjectiv Sinonime:
logic, rezonabil, cumpănit, cumpătat, cuminte, cu judecată.
Raţionament, substantiv neutru Sinonime:
judecată, gândire, meditare, calcul.
Raţiune, substantiv feminin Sinonime:
minte, gândire, judecată, inteligenţă; temei, motiv, cauză, justificare, îndreptăţire, rezon.
Reflecta, verb
Sinonime:
a (se) oglindi, a (se) răsfrânge, a chibzui, a contempla, a cugeta, a exprima, a gândi, a înfățișa, a judeca, a medita, a raționa, a reda, a reprezenta, a reveni, a se întoarce, a se proiecta, a se repercuta, a zugrăvi, a-și găsi expresia, a-și proiecta imaginea, (figurat) a se scălda, (învechit) a mândri, (învechit) a meditarisi, (învechit) a rezona, (învechit) a se mira, (învechit) a se refrânge, (învechit) a semui, (rar) a se prevedea, (rar) a se străvedea.
Rezon, substantiv neutru (rar) Sinonime:
motiv, temei, raţiune, judecată; îndreptăţire, justificare.
Rezonabil (rezonabilă), adjectiv Sinonime:
raţional, cumpănit, cuminte, cu judecată; acceptabil, potrivit, convenabil.
Schepsis, substantiv neutru (familiar)
Sinonime:
acuitate, agerime, analiză, calcul, chibzuială, chibzuință, chibzuire, clarviziune, cugetare, cumințenie, cumpăt, cumpătare, gândire, investigare, înțelepciune, judecată, măsură, meditare, meditație, minte, moderație, noimă, pătrundere, perspicacitate, pricepere, rațiune, reflectare, reflecție, reflexie, semnificație, sens, socoteală, socotință, subtilitate, tact.
Scrânti, verb Sinonime:
a luxa, a se fractura; (figurat) a se zăpăci, a se ţicni, a-şi pierde dreapta judecată.
Socoteală, substantiv feminin
Sinonime:
adunare, afacere, apreciere, atenție, bilanț, calcul, calculare, chestiune, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cinste, cinstire, considerație, cont, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, deliberare, estimare, estimație, evaluare, explicație, gând, ghid, grijă, idee, intenție, îndemn, îndrumare, înțelepciune, înțeles, învățătură, judecată, măsură, mesaj, minte, moderație, motiv, notă de plată, numărare, numărat, numărătoare, onoare, operație, ordine, plan, ponderație, povață, povățuire, poveste, prețuire, pricină, problemă, proiect, raționament, rânduială, reflecție, regulă, respect, rost, sarcină, semnificație, sens, situație (de venituri și cheltuieli), socotire, socotit, stimă, tact, tâlc, temperanță, trecere, vază, vorbă, (familiar) combinație, (familiar) lucru, (familiar) treabă, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) spate, (figurat) spinare, (învechit și regional) propus, (învechit și regional) sfat, (învechit și regional) socoată, (învechit și regional) socotință, (învechit și regional) soroc, (învechit și regional) șart, (învechit) aviz, (învechit) cuget, (învechit) duh, (învechit) inteligență, (învechit) madea, (învechit) opinie, (învechit) părere, (învechit) propozit, (învechit) rațiune, (învechit) sămăluire, (învechit) săvârșit, (învechit) schepsis, (învechit) seamă, (învechit) tocmeală, (învechit, în Transilvania) comput, (livresc) continență, (popular) răboj, (popular) scumpătate, (rar) calculație, (regional) ogod, (rusism învechit) predmet, (Transilvania și Maramureș) sămădaș.
Socoti, verb Sinonime:
a calcula, a aprecia, a judeca, a număra; a se răfui, a se plăti; a avea de gând, a plănui, a intenţiona, a se gândi, a chibzui, a cumpăni; a-şi închipui, a presupune, a crede; a fi de părere, a opina, a găsi de cuviinţă; a preţui, a considera; a imputa, a reproşa, a pune în seama (cuiva).
Socotinţă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
apreciere, atenție, băgare de seamă, calcul, chibzuială, cinste, cinstire, circumspecție, cumpăt, decizie, gând, grijă, hotărâre, idee, intenție, judecată (sănătoasă), luare-aminte, măsură, minte, numărare, numărat, numărătoare, onoare, opinie, părere, plan, precauție, prevedere, proiect, prudență, punct de vedere, raționament, rațiune, reflecție, respect, socoteală, trecere, vază, voință, (învechit) considerație, (învechit) prețuire, (învechit) stimă.
Spirit, substantiv neutru Sinonime:
minte, raţiune, intelect, judecată, cugetare, reflexie; inteligenţă, deşteptăciune, pătrundere, isteţime, imaginaţie, fantezie; glumă, anecdotă, ironie; duh, vedenie, arătare, stafie, nălucă, strigoi.
Subevalua, verb
Sinonime:
a bagateliza, a judeca greșit, a minimaliza, a subaprecia, a subestima, (rar) a deprecia.
Tribunal, substantiv neutru Sinonime:
instanţă, judecătorie.
Verdict, substantiv neutru Sinonime:
hotărâre, decizie, sentinţă, judecată.
Moderație, substantiv feminin
Sinonime:
abstinență, atenuare, atitudine moderată, austeritate, chibzuială, chibzuință, chibzuire, circumspecție, circumspecțiune, continență, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cumpătat, diminuare, echilibru, economie, frugalitate, înțelepciune, judecată, măsură, micșorare, minte, moderantism, moderanță, parcimonie, ponderație, rațiune, reducere, reticență, reținere, rigorism, simplitate, sobrietate, socoteală, socotință, tact, temperanță, (familiar) schepsis, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (învechit și regional) sfat, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) tocmeală, (popular) scumpătate, (variantă) moderațiune.
Arbitru, substantiv
Sinonime:
conciliator, cronometror, intermediar, judecător, mediator, superarbitru, (grecism învechit) eretocrit; (la jocurile olimpice antice) elanodic.
Bănișor, substantiv
Sinonime:
(istorie) ban de județ, boier, judecător (rural); (monedă) bănuț, leușor, leuț; (regional) (botanică) cărbune.
Casabil, adjectiv
Sinonime:
casant, destructibil, distructibil, fragil, friabil, (despre o hotărâre judecătorească) anulabilă.
Chibzuială, substantiv
Sinonime:
chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune, judecată, judiciozitate, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact, (livresc) continenţă, (rar) cuminţie, ponderaţie, temperanţă, (popular) scumpătate, (învechit şi regional) sfat, (învechit) sămăluire, socoată, tocmeală, schepsis, (figurat) cumpăneală, cumpănire.
Chibzuire, substantiv
Sinonime:
deliberare, gândire, judecare, (figurat) cumpănire, drămuire; dezbatere, discutare, discuţie, (livresc) pertractare; chibzuială.
Condamnare, substantiv
Sinonime:
osândire, osândă, pedepsire, pedeapsă, (învechit) certare, oblicire, (livresc) penitenţă, (învechit şi regional) lege, ştraf, (regional) pedepsie, judecată, pilduire; dezaprobare.
Conjectură, substantiv
Sinonime:
ipoteză, presupunere, prezumţie, supoziţie. Conjectura, verb
Sinonime:
a judeca după aparențe, a face o conjectură, a supoza, a prejudeca, a prezuma, a supsona.
Continenţă, substantiv
Sinonime:
abstinenţă, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înfrânare, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, reţinere, socoteală, socotinţă, tact.
Critic, adjectiv
Sinonime:
agitat, analitic, combativ, complex, complicat, crucial, decisiv, delicat, dificil, frământat, grav, greu, mustrător, obiectiv, periculos, pozitiv, primejdios, rațional, serios, iminent, metodic, sever, științific, polemic, tulbure, zbuciumat. Critic, substantiv
Sinonime:
cenzor, comentator, denigrator, detractor, exeget, glosator, jurnalist, judecător, jurat.
Cuminţie, substantiv
Sinonime:
ascultare, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, docilitate, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, supunere, tact.
Cumpăneală, substantiv
Sinonime:
echilibru, echilibrare; chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact.
Cumpănire, substantiv
Sinonime:
echilibru, echilibrare; chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, deliberare, gândire, înţelepciune, judecare, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact.
Cunoştinţă, substantiv
Sinonime:
pregătire, (la plural) învăţătură, (la plural) elemente, ştire; relaţie, (familiar) pilă; conştiinţă, cuget, gândire, judecată, minte, raţiune, recunoştinţă, spirit, suflet.
Delă, substantiv
Sinonime:
(învechit) deală; treabă, afacere; acţiune, cauză, judecată, proces; teanc de hârtii, dosar.
Dicanicesc, adjectiv (învechit)
Sinonime:
de drept, judecătoresc, judiciar, juridic, (variantă) dicanic.
Apreciație, substantiv
Sinonime:
apreciere, aproximație, estimație, judecată.
Discernământ, substantiv
Sinonime:
circumspecție, clarviziune, comprehensiune, intelecție, judecată, perspicacitate, rațiune, sagacitate.
Doxă, substantiv
Sinonime:
deşteptăciune, intelect, inteligenţă, judecată, minte, pricepere, prudență, raţiune, spirit.
Apreciator, substantiv
Sinonime:
expert, evaluator, arbitru, judecător.
Drămuire, substantiv
Sinonime:
drămăluire; chibzuire, deliberare, gândire, judecare.
Eretocrit, substantiv
Sinonime:
arbitru, judecător.
Mola, substantiv (turcism învechit)
Sinonime:
preot musulman, judecător turc, (variantă) mula. Mola, interjecție
Sinonime:
lasă! dă-i drumul!
Subtilitate, substantiv
Sinonime:
acuitate, distincţie, fineţe, ingeniozitate, judecată subtilă, luciditate, perspicacitate, rafinament, raționament.
Arbitraj, substantiv
Sinonime:
acomodament, acord, aranjament, compromis, conciliație, conducere (de către un arbitru), convenție, hotărâre, judecare, mediație, reglement, rezolvare, sentință, soluționare, verdict.
Sămălui, verb
Sinonime:
a aprecia, a calcula, a chibzui, a estima, a evalua, a gândi, a judeca, a măsura, a număra, a preţui, a socoti.
Sămăluială, substantiv (învechit)
Sinonime:
apreciere, calcul, chibzuire, estimare cantitativă, estimare numerică, estimare valorică, gândire, judecare, numărare, raționare, sămăluire, socoteală.
Sămăluire, substantiv
Sinonime:
calcul, calculare, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, sămăluială, socoteală, socotinţă, socotire, socotit, tact.
Intelecție, substantiv
Sinonime:
comprehensiune, concepțiune, conștiință, discernământ, geniu, intelect, intuiție, judecată, rezon, spirit, (variantă) intelecțiune.
Prezuma, verb
Sinonime:
a crede, a deduce, a estima, a judeca după anumite probabilități, a presupune, a socoti, a supoza.
Scumpătate, substantiv
Sinonime:
atenție, avariție, calicenie, calicie, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumințenie, cumpăt, cumpătare, exactitate, exactitudine, grijă, înțelepciune, judecată, lipsă, măsură, meticulozitate, migală, migăleală, minte, minuțiozitate, mizerie, moderație, nevoie, precizie, rațiune, rigoare, rigurozitate, sărăcie, scrupulozitate, scumpete, socoteală, socotință, tact, zgârcenie.
Pamet, substantiv
Sinonime:
(învechit) deșteptăciune, intelect, inteligență, judecată, minte, pricepere, rațiune, spirit, (variantă) pamăt.
Rezona, verb
Sinonime:
a cântări cu mintea, a chibzui, a cugeta, a cumpăni, a gândi, a judeca, a medita, a raţiona, a reflecta; a face ecou, a se afla în rezonanță, a vibra.
Raționalitate, substantiv
Sinonime:
deducție, înțelepciune, judecată, logică.
Sfârşenie, substantiv
Sinonime:
(regional) cap, capăt, final, fine, încheiere, judecată de apoi, moarte, sfârșeală, sfârșit, stare de leșin; hotar; scop, țel.