Izbândit, adjectiv
Sinonime:
izbutit, îndeplinit, reușit, (învechit și impropriu) mântuit. Izbândit, substantiv
Sinonime:
izbândire, răsplată, (învechit și impropriu) mântuire, (învechit) răscumpărare, (învechit) răzbunare.
Izbânditor, adjectiv și substantiv
Sinonime:
biruitor, câștigător, învingător, triumfător, victorios.
Mântuit, adjectiv
Sinonime:
dezrobit, eliberat, ispășit, izbăvit, limpezit, salvat, scăpat, (învechit și popular) cortorosit, (învechit) isțelit, (învechit) îndreptat, (învechit) litrosit, (învechit) spăsit, (învechit, impropriu) izbândit. Mântuit, substantiv
Sinonime:
desăvârșire, dezrobire, mântuire, (învechit și popular) cortorosire, (învechit și popular) scăpare.
Izbândire, substantiv
Sinonime:
biruință, izbândit, izbutire, învingere, răsplată, reușită, triumfare, (învechit și impropriu) mântuire, (învechit) răscumpărare, (învechit) răzbunare.
