Erupţie, substantiv feminin
Sinonime:
ţâşnire, izbucnire, împroşcare, irupere, irupţie, năvălire, răbufnire, vulcanism; alergie; (astronomie) (erupţie cromosferică) erupţie solară.
Ţâşnire, substantiv
Sinonime:
apariție, erupţie, irupere, irupţie, izbucnire, năvălire, răbufnire, săritură.
Intruziune, substantiv
Sinonime:
imixtiune, ingerință, intervenție, irupție, pătrundere, penetrație, (învechit) introducție; (variante) intrusiune, intruzie.
Năvălire, substantiv
Sinonime:
asalt, atac, erupție, invazie, irupere, irupție, iureș, izbucnire, înghesuială, năpustire, năvală, răbufnire, repezire, revărsare, țâșnire, (învechit și regional) șturm, (învechit) grabă, (învechit) năbușeală, (învechit) viteză.
Răbufnire, substantiv
Sinonime:
erupție, irupere, irupție, izbucnire, năvălire, răbufneală, răbufnit, țâșnire, (rar) răbufnitură.
Izbucnire, substantiv
Sinonime:
declanșare, dezlănțuire, erupție, irupere, irupție, iscare, începere, năvălire, pornire, producere, răbufnire, smucire, stârnire, țâșnire, venire, zvâcnire, (învechit și regional) scornire, (învechit) izbâcnire, (învechit) izbucneală, (învechit) prorupere, (învechit) prorupție, (variantă) zbucnire.