Iarbă-iute, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) dintele-dracului, răculeț.
Dinte, substantiv
Sinonime:
colţ, zimţ, crestătură; incisiv, molar, măsea, premolar; (botanică) (dintele-dracului) (regional) iarbă-iute, iarbă-roşie, piper-de-apă, piper-de-baltă, piper-de-vale, piperul-bălţii, piperul-broaştei.
Răculeţ, substantiv
Sinonime:
(zoologie) răcușor, (rar) răcuț; (botanică) (regional) cârligat, cârligățică, cârligel, nodurar, șerpariță, troscot, troscoțel, buruiana-rândunicii, iarba-balaurului, iarba-șarpelui, iarbă-iute, iarbă-roșie, lemn-dulce, moțul-curcanului, rădăcina-șarpelui.
Dintele-dracului, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) iarbă-iute, iarbă-roșie, piper-de-apă, piper-de-baltă, piper-de-vale, piperul-balții, piperul-broaștei.