Handicap, substantiv neutru
Sinonime:
balast, dezavantaj, dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, oprelişte, piedică, stavilă.
Handicapa, verb
Sinonime:
a defavoriza, a dezavantaja, a leza.
Handicapant, adjectiv
Sinonime:
distrugător, invalidant.
Handicapare, substantiv
Sinonime:
defavorizare, dezavantajare, handicapat, (figurat) inferioritate, (figurat) îngreunare, (figurat) stânjenire.
Handicapat, adjectiv
Sinonime:
defavorizat, dezavantajat, estropiat; (și cu rol de substantiv) infirm, invalid.
Dezavantaj, substantiv neutru
Sinonime:
dezagrement, inconvenient, neajuns, defavoare, (figurat) handicap; prejudiciu, pagubă; inferioritate.
Dificultate, substantiv feminin
Sinonime:
anevoinţă, greutate, piedică, obstacol, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, oprelişte, stavilă, (popular) opreală, poticală, potrivnicie, (învechit şi regional) scandal, sminteală, nevoinţă, poprire, stenahorie, (figurat) barieră, handicap, hop, greu, problemă, şicană, adversitate, vicisitudine.
Infirm (infirmă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime:
amputat, beteag, bolnav, ciung, diform, estropiat, handicapat, impotent, invalid, mutilat, neîntreg, neputincios, nevolnic, rupturit, schilav, schilod, sec, secat, slăbănog, şont, şonţit, (familiar) şontorog, (învechit şi regional) calic, (învechit) mişel, (regional) schilăvos, (Transilvania, Moldova şi Bucovina) chilav.
Deservi, verb
Sinonime:
a servi; a defavoriza, a dezavantaja, a handicapa, a leza; a sluji.
Defavoriza, verb
Sinonime:
a dezavantaja, a dezmoșteni, a discredita, a frustra, a pune în dezavantaj, (figurat) a handicapa, (învechit) a defavora, (variantă) (învechit) a desfavoriza.
Defavorizare, substantiv
Sinonime:
defavorizat, dezavantajare, discreditare, frustrare, handicapare, (învechit) defavorare, (învechit) defavorat, (variantă) (învechit) desfavorizare.
Dezavantaja, verb
Sinonime:
a defavoriza, a leza, (figurat) a handicapa.
Diformitate, substantiv
Sinonime:
anomalie, defect, deformație, handicap, infirmitate, malformație, monstruozitate, sluțenie, tară, urâţenie, viciu de conformație.
Inferioritate, substantiv
Sinonime:
dezavantaj, handicap, scădere, slăbiciune.
Infirmitate, substantiv
Sinonime:
atrofie, betegeală, betegie, betejeală, beteșug, carență, feblețe, handicap, imperfecțiune, impotență, incapacitate, invaliditate, meteahnă, mutilație, schilodenie, schilozenie, slăbiciune (morală), (învechit şi regional) neputinţă, (rar) anormalitate.
Malformație, substantiv
Sinonime:
anomalie fizică, beteșug, defect, deformație, diformitate, handicap, infirmitate, monstruozitate, tară, viciu, (variantă) malformațiune.
Impediment, substantiv
Sinonime:
barieră, dificultate, greutate, handicap, hop, impas, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliște, piedică, poprire, sminteală, stavilă, (învechit) anevoință, (învechit) nevoință, (învechit) poticală, (învechit) potrivnicie, (învechit) stenahorie, (popular) opreală, (regional) scandal.
Paraplegic, adjectiv
Sinonime:
handicapat, hemiplegic, infirm, invalid, paralitic, paralizat, tetraplegic.
Dizabilitate, substantiv
Sinonime:
handicap, incapacitate, infirmitate.
