Fine, substantiv neutru
Sinonime:
capăt, deznodământ, epilog, final, încheiere, sfârşit; (locuțiune adverbială) (în fine) în sfârșit, în concluzie.
Fineţe, substantiv feminin
Sinonime:
delicateţe, gingășie, grație, gracilitate, eleganță, șarm, suplețe, tenuitate; acuitate, subtilitate, ingeniozitate, agerime, perspicacitate, sagacitate; nobleţe, diplomație, distincţie, rafinament, rafinare, sensibilitate, tact.
Finez, substantiv și adjectiv
Sinonime:
finlandez; (limbă fineză) limbă finică.
Fineză, substantiv
Sinonime:
finlandeză, limbă finică.
Delicateţe, substantiv feminin
Sinonime:
atenție, discreție, finețe, firavitate, fragilitate, gingăşie, graţie, nobleţe, politețe, suavitate, subtilitate, (învechit) delicatență, (variantă) delicateță.
Distincţie, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, diferenţă, diferențiere, discriminare, separație; demnitate, fineţe, grație, eleganţă, strălucire, maiestate; premiu, recompensă; bun-gust, rafinament, subtilitate.
Epilog, substantiv neutru
Sinonime:
concluzie, deznodământ, final, încheiere, perorație, rezumat, sfârşit, (învechit) epilogon, (învechit) epilogos, (livresc) fine.
Final, substantiv neutru
Sinonime:
sfârşit, încheiere, terminare, închidere, punct terminus, epilog, fine, capăt, deznodământ.
Fragilitate, substantiv feminin Sinonime:
gingăşie, delicateţe, fineţe; friabilitate.
Frăgezime, substantiv feminin Sinonime:
prospeţime, delicateţe, fineţe, gingăşie, tinereţe.
Gingăşie, substantiv feminin Sinonime:
frăgezime, graţie, delicateţe, fineţe, subţirime; sensibilitate, blândeţe, duioşie, tandreţe.
Gratie, substantiv feminin
Sinonime:
bară de metal, grătar, grilaj, grilă, rețea, spalier, spetează, vergea, zăbrea, (popular) ostreţ, (Transilvania) roştei. Graţie, substantiv feminin
Sinonime:
avantaj, bunăvoință, concesie, dar, delicateţe, drăgălăşenie, eleganţă, favoare, fineţe, gingăşie, graţiere, har, milă, mlădiere, protecţie, supleţe, zvelteţe, (învechit) măiestrie, (plural) farmece, (plural) nuri. Graţie, prepoziție
Sinonime:
cu ajutorul, datorită, mulțumită.
Mântuire, substantiv feminin
Sinonime:
dezrobire, eliberare, emancipare, emancipație, fine, iertare (de păcate), ispăşire, isprăvire, isprăvit, izbăvire, încheiere, liberare, mântuit, salvare, scoatere, sfârșire, sfârșit, terminare, terminat, (învechit) jertfă, (învechit) liniște și siguranță, (învechit) măntuire, (învechit) mântuință, (învechit) mântuitură, (învechit) prinos, (învechit) scăpare, (învechit) spăseală, (învechit) spăsenie, (învechit) spăsire, (livresc) redempțiune.
Moliciune, substantiv feminin
Sinonime:
adormire, anemie, apatie, aromeală, aromire, astenie, ațipeală, ațipire, debilitare, debilitate, delăsare, delicateţe, destindere, dulceață, epuizare, extenuare, fineţe, flexibilitate, graţie, impasibilitate, inactivitate, indiferență, indolență, istoveală, istovire, lene, lipsă de putere, lipsă de sprinteneală, lipsă de vioiciune, moleșeală, moleșire, oboseală, pasivitate, relaxare, secătuire, sfârşeală, slăbiciune, slăbire, somnolență, toropeală, toropire, trândăveală, trândăvie, (figurat) inerție, (figurat) sleire, (învechit) nelucrare, (rar) inacțiune, (rar) molătate, (rar) obosire, (rar) somnie, (rar) somnoroșie.
Rafinament, substantiv neutru Sinonime:
fineţe, subtilitate; viclenie, perfidie, prefacere.
Rural (rurală), adjectiv
Sinonime:
agrest, bucolic, campestru, câmpenesc, de la țară, pastoral, rustic, sătesc, țărănesc, (învechit) sătenesc, (rar) câmpean; (depreciativ) grosolan, lipsit de finețe, neprelucrat.
Suavitate, substantiv feminin Sinonime:
delicateţe, gingăşie, fineţe.
Şic, substantiv neutru Sinonime:
eleganță, distincție, bun gust, fineţe, dichis, găteală.
Tact, substantiv neutru Sinonime:
măsură, cadenţă, ritm; abilitate, fineţe, cumpănire, socoteală.
Ţesătură, substantiv feminin
Sinonime:
aranjament, combinaţie, compoziție, intrigă, înlănțuire, reunire, structură, uneltire; aba, alpaca, ațică, barchet, batic, borangic, brocart, camgarn, canava, cașmir, catifea, covercot, crep satin, crep, crepon, creton, dejalen, diftină, dimie, doc, dril, eponj, etamină, fetru, finet, flanel, fresco, gabardină, gaz, gradel, grenadină, indian, împletire, împletitură, lastex, lână, lânică, lenaj, loden, lustrin, marchizet, material, mătase, mătăsică, milino, moar, mochetă, mohair, molton, muselină, nailon, nanchin, nansuc, olandă, olandină, organdi, panama, pânză, pânză-vatir, pânzică, pânzișoară, percal, pichet, pluș, poplin, porfiră, postav, postăvior, purpură, relon, rips, satin, satinadă, satinet, serj, sibir, stambă, stofă, șantung, șiac, șifon, tafta, tergal, textilă, textură, tifon, tobralco, tul, tulpan, tweed, țesut, urson, urzeală, vatir, vâlnic, velur, velutină, zăbranic, zefir, zenana, (ieșit din uz) americă, (învechit și popular) anglie, (învechit și popular) saia, (învechit și popular) sangulie, (învechit și regional) materie, (învechit și regional) pânzătură, (învechit) adamască, (învechit) canavață, (învechit) chembrică, (învechit) citarea, (învechit) croază, (învechit) cutnie, (învechit) felendreș, (învechit) filaliu, (învechit) ghermesut, (învechit) lastic, (învechit) lastră, (învechit) lastrică, (învechit) madipolon, (învechit) maltef, (învechit) maniță, (învechit) mătăsărie, (învechit) pambriu, (învechit) percalină, (învechit) pitinet, (învechit) plisă, (învechit) sandal, (învechit) selimie, (învechit) serasir, (învechit) tibet, (învechit) zarpă, (învechit) zuf, (popular) țol, (popular) zarafir, (regional) alestâncă, (regional) barșon, (regional) păioară, (regional) pănură, (regional) pânzucă, (regional) pânzuță, (regional) pistră, (regional) pocladă, (turcism învechit) hataia.
Acuitate, substantiv feminin
Sinonime:
clarviziune, delicatețe, finețe, inteligență, pătrundere, perspicacitate, sagacitate, sensibilitate, vivacitate.
Zvelteţe, substantiv
Sinonime:
eleganță, finețe, gracilitate, graţie, suplețe, tenuitate.
Coneţ, substantiv
Sinonime:
cap, capăt, final, fine, încheiere, sfârşit; șotie, boroboață.
Cumplire, substantiv
Sinonime:
asprime, barbarie, brutalitate, cap, capăt, cruzime, ferocitate, final, fine, încheiere, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, sfârşit, violenţă, vitregie.
Deznodământ, substantiv
Sinonime:
dezlegare, soluție, epilog, final, încheiere, sfârşit, (livresc) fine, soartă.
Tenuitate, substantiv
Sinonime:
finețe deosebită; îngrijire, ordonare, subtilitate.
Fini, verb
Sinonime:
a duce până la fine, a dovedi, a mântui, a finaliza, a isprăvi, a încheia, a sfârşi, a termina.
Finic, substantiv
Sinonime:
(învechit) ban, filer; palmier, curmal, fenix. Finic, adjectiv
Sinonime:
finez; (limbă finică) limbă fineză.
Finlandez, substantiv și adjectiv
Sinonime:
(învechit) finez.
Subtilitate, substantiv
Sinonime:
acuitate, distincţie, fineţe, ingeniozitate, judecată subtilă, luciditate, perspicacitate, rafinament, raționament.
Subţietate, substantiv
Sinonime:
distincție, finețe, rafinament, subțiime, subţirime; (la plural) subtilități.
Savoare, substantiv
Sinonime:
aromă, buchet, delectare, deliciu, desfătare, farmec, finețe, gust plăcut, haz, încântare, odoare, plăcere, suculenţă, șarm, voluptate, vrajă.
Subțirime, substantiv
Sinonime:
delicatețe, distincție, finețe, gracilitate, rafinament, suplețe, (învechit) subtilitate, (învechit) subțietate, (învechit) subțirenie, (învechit) subțiritate, (rar) subțiime, (variantă) (învechit) supțirime.
Istov (istovuri), substantiv
Sinonime:
achitare, capăt, deces, decontare, extremitate, fine, încheiere (de cont), lichidare, moarte, pierzare, scadență, sfârşit, socoteală, sold, termen de plată.
Venustate, substantiv
Sinonime:
eleganță, farmec, finețe, frumusețe, grație, șarm.
Superfin, adjectiv
Sinonime:
de cea mai bună calitate, de o finețe rară, extrafin, foarte fin, superior, suprafin, ultrafin.
Sfârşitură, substantiv
Sinonime:
cap, capăt, final, fine, încheiere, sfârșit.
Sfârşenie, substantiv
Sinonime:
(regional) cap, capăt, final, fine, încheiere, judecată de apoi, moarte, sfârșeală, sfârșit, stare de leșin; hotar; scop, țel.
Subţirenie, substantiv
Sinonime:
subţirime; (figurat) finețe, subtilitate.
Preciziune, substantiv
Sinonime:
acuratețe, brevitate, claritate, concizie, conciziune, dexteritate, exactitate, exactitudine, fidelitate, finețe, justețe, meticulozitate, netitate, precizie, rigoare, siguranță; explicație, informație precisă, lămurire, precizare, specificație.
Rudimentarism, substantiv
Sinonime:
lipsă de finețe, primitivism, rudimentaritate.
Subțiime, substantiv
Sinonime:
finețe, subtilitate.
Rafinare, substantiv
Sinonime:
cultivare, finețe, rafinaj, rafinament, stilare, subtilitate, (figurat) cioplire, (figurat) cizelare, (figurat) șlefuire.
Frăgețime, substantiv (învechit)
Sinonime:
delicatețe, finețe, frăgezime, gingășie, prospețime.
Rudimentaritate, substantiv
Sinonime:
beotism, lipsă de finețe, primitivism, rudimentarism.