Far, substantiv neutru
Sinonime:
fanal, proiector, reflector, lumină; (figurat) acompaniator, cicerone, conducător, ghid, indicator, îndrumător, călăuză, precursor.
Fără, prepoziție
Sinonime:
în absența, excluzând, minus, lipsit de, în afară de, fără a ține seama. Fără, adverb
Sinonime:
(învechit) bez, minus, decât, în afară de, exceptând pe. Fără, conjuncție
Sinonime:
ci, dar, însă, numai.
Fără istov, locuţiune
Sinonime:
fără încetare, fără sfârșit, necurmat, nesfârșit.
Fără șovăire, locuțiune adverbială
Sinonime:
cu fermitate, cu hotărâre, dârz, fără ezitare, hotărât, neclintit.
Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime:
abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege. Fărădelege, adjectiv
Sinonime:
abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.
Farafastâc, substantiv
Sinonime:
capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fleac, maraz, marafet, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană; (la plural, farafastâcuri) zorzoane.
Fărăfund, substantiv
Sinonime:
abis, adânc, prăpastie.
Fărălegi, verb (învechit)
Sinonime:
a face o fărădelege, (învechit) a fărălegiui.
Fărălegiuitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
fără de lege, nelegiuit, păcătos.
Fărâmă, substantiv feminin
Sinonime:
firimitură, bucăţică, ruptură, frântură, fărâmătură, pic. Fărâma, verb
Sinonime:
a (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge, a (se) distruge, a (se) nimici, a (se) prăpădi.
Fărâmăcios, adjectiv
Sinonime:
fărâmicios.
Fărâmare, substantiv
Sinonime:
casare, sfărâmare, spargere.
Fărâmat, adjectiv
Sinonime:
sfărâmat, spart, zdrobit, frânt, nimicit, distrus.
Fărâmător, adjectiv
Sinonime:
sfărâmător, spărgător, strivitor, zdrobitor, (figurat) distrugător; (variante) fărămător, fărâmitor, fărmător, (învechit și regional) fărmătoriu.
Fărâmătură, substantiv feminin
Sinonime:
fărâmă, sfărâmătură, brac, firimitură, pișcătură, strop, dram, pic.
Fărâmături, verb (regional)
Sinonime:
a fărâmița.
Fărâmăturică, substantiv
Sinonime:
fărâmătură.
Fărămea, substantiv
Sinonime:
bucățea, bucățică, (regional) fărâmea.
Fărâmi, verb (regional)
Sinonime:
a fărâma, a fărma, (învechit) a fărăma; (variante) a fărămi, a fărmi, a fârmi.
Fărâmică, substantiv
Sinonime:
(popular) fărâmiţă. Fărâmica, verb (învechit)
Sinonime:
a fărâmița, (variantă) a fărămica, (variantă) a fărimica. Fărămică, substantiv
Sinonime:
fărâmică.
Fărâmicare, substantiv (învechit)
Sinonime:
fărâmițare, (variantă) fărămicare, (variantă) fărimicare.
Fărâmicat, substantiv (învechit)
Sinonime:
fărâmițare, (variantă) fărămicat, (variantă) fărimicat. Fărâmicat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
fărâmițat, (variantă) fărămicat, (variantă) fărimicat.
Fărâmice, substantiv (învechit)
Sinonime:
bucățea, bucățică, fărâmă, fărâmiță, (învechit) fărâmușă, (popular) fărâmică.
Fărămicios, adjectiv
Sinonime:
fărâmicios.
Fărâmicios (fărâmicioasă), adjectiv Sinonime:
sfărâmicios, granulos, inconsistent, nelegat, fragil, necompact.
Faraminos, adjectiv
Sinonime:
astronomic, colosal, demăsurat, enorm, exagerat, excesiv, exorbitant, extraordinar, fabulos, fantastic, faraonic, fenomenal, gigantesc, impresionant, monumental, prodigios, stupefiant, titanesc.
Fărâmire, substantiv (învechit)
Sinonime:
fărâmare, (variantă) fărămire.
Fărâmit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
fărâmat, (variantă) fărămit, (variantă) fărimit. Fărâmit, substantiv (popular)
Sinonime:
fărâmare, (variantă) fărămit.
Fărâmiţa, verb Sinonime:
a sfărâma, a zdrobi, a zobi, a pisa, a sparge; a distruge, a nimici, a descompune. Fărâmiţă, substantiv feminin Sinonime:
firimitură, fărâmă, bucăţică.
Fărâmițare, substantiv
Sinonime:
atomizat, dezmembrare, dilacerare, fracționare, mărunțire, rupere, sfărâmare, (învechit și regional) smăcinătură, (învechit) crâmpeiere, (învechit) fărâmicare, (învechit) smăcinare, (popular) dumicare, (regional) groire, (variantă) fărămițare, (variantă) fărămițire.
Fărâmiţat (fărâmiţată), adjectiv Sinonime:
zdrobit, fărâmat, sfărâmiţat, zdrobit, pisat, frânt, rupt, îmbucătăţit; (figurat) nimicit, distrus.
Fărâmitură, substantiv feminin
Sinonime:
fărâmătură, fragment, rest.
Fărâmos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
fărâmicios, (variantă) fărămos.
Fărâmușă, substantiv (învechit)
Sinonime:
fărâmă, fărâmiță, (învechit) fărâmice, (popular) fărâmică, (regional) fărâmea, (variantă) fărămușă.
Farandolă, substantiv
Sinonime:
dans, horă, rondă.
Faraoancă, substantiv
Sinonime:
faraoană, țigancă.
Faraon, substantiv
Sinonime:
aghiuţă, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor.
Faraonic, adjectiv
Sinonime:
de faraon; (figurat) colosal, de proporții impresionante, titanesc, uriaș.
Faraonit, substantiv
Sinonime:
(învechit) egiptean.
Faraonitean, substantiv
Sinonime:
faraonit, (variantă) faraotinean.
Faraonoaică, substantiv (popular)
Sinonime:
drăcoaică.
Farbă, substantiv
Sinonime:
culoare, vopsea.
Fărbar, substantiv
Sinonime:
(învechit; regional) boiangiu, gânătar, vopsitor.
Farbara, substantiv
Sinonime:
(învechit) falbala, falbara, farbala, harbara, vapel, volan.
Fărbărie, substantiv
Sinonime:
(învechit; regional) boiangerie, vopselărie, vopsitorie.
Fărbui, verb
Sinonime:
a colora, a vopsi.
Fărbuire, substantiv
Sinonime:
colorare, colorat, vopsire, vopsit.
Fărbuit, adjectiv
Sinonime:
colorat, vopsit.
Farcin, substantiv
Sinonime:
(medicină veterinară) morvă cutanată, (popular) cârtiță.
Fard, substantiv neutru
Sinonime:
machiaj, sulemeneală, dres, suliman, vopsea, (popular) boia, boială, (familiar, la plural) cosmetice, sulimeneală, (învechit) spoială, zugrăveală.
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime:
abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Amic, substantiv masculin
Sinonime:
alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.
Amiciție, substantiv feminin
Sinonime:
camaraderie, prietenie, tovărășie, (învechit și popular) prieteșug, (învechit și regional) amicie, (învechit) prietnicie, (regional) fârtăție, (regional) ortăcie.
Amorf (amorfă), adjectiv Sinonime:
neorganizat, nediferenţiat, fără formă, apatic, stins.
Anemic (anemică), adjectiv Sinonime:
anemiat, astenic, fără vlagă, slăbit.
Anodin (anodină), adjectiv
Sinonime:
banal, benign, fad, fără consecințe, fără importanță, fără urmări, indiferent, inofensiv, inoperant, insignifiant, insipid, neimportant, neînsemnat, nesemnificativ, șters, tern, venial.
Apatic (apatică), adjectiv
Sinonime:
delăsător, fără energie, impasibil, inactiv, indiferent, indolent, inert, lăsător, leneș, letargic, moale, molâu, nepăsător, nesimţitor, pasiv, placid, tembel, (figurat) amorf, (figurat) flasc, (figurat) rece, (figurat) vegetativ, (regional) nebriștit.
Arid (aridă), adjectiv Sinonime:
uscat, sec, sterp, nisipos, neroditor, pustiu, deşertic, vid, steril; (figurat) sărac, lipsit de farmec, fad; neatrăgător.
Astenic (astenică), adjectiv Sinonime:
slab, slăbicios, istovit, fără vlagă.
Astronomic (astronomică), adjectiv
Sinonime:
astrologic, sideral, (învechit) astronomicesc; (figurat) colosal, enorm, exagerat, extraordinar, fabulos, fantastic, faraminos, gigantic, imens, inabordabil, incomensurabil, nemăsurat, uriaș.
Atentat, substantiv neutru
Sinonime:
agresiune, asasinat, atac, atentare, atingere, camuflet, complot, crimă, delict, fărădelege, infracţiune, ofensă, sacrilegiu, tentativă de omor, ultraj, viol, violare, violență.
Atracţie, substantiv feminin Sinonime:
ispită, atragere, interes, ademeneală, seducţie; fascinare, fascinație, fermecare, farmec; distracție propusă unui public.
Barbar (barbară), adjectiv Sinonime:
atroce, bestial, brutal, primitiv, grosier, feroce, fără milă, crud, sălbatic, grosolan, necioplit, sadic.
Bătăios (bătăioasă), adjectiv Sinonime:
năbădăios, iute, neastâmpărat, fără astâmpăr, violent, impulsiv.
Benign (benignă), adjectiv Sinonime:
minor, inofensiv, uşor, tratabil, fără gravitate, trecător, vindecabil, superficial; mic, lejer.
Berc (bearcă), adjectiv Sinonime:
cu coada scurtă, teşit, ciont, ciontit, fără vârf, fără țugui.
Bez, prepoziție (învechit) Sinonime:
afară de, fără, pe lângă, bașca.
Bezmetic (bezmetică), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, aiurit, şui, năuc, capiu, împrăştiat, fără căpătâi, nebun.
Bineînţeles, adverb Sinonime:
desigur, fireşte, fără îndoială, neîndoielnic.
Boi (boiuri), substantiv neutru Sinonime:
trup, corp, făptură, statură, înfăţişare, fizionomie; fard, ruj, roșu de buze, rumenea, rumeneală, suliman, dres, vopsea; (regional) boia.
Boi, verb Sinonime:
a se sulemeni, a acoperi cu vopsea, a se vopsi, a se farda, a se ruja, a se rumeni, a se drege, a se machia, a se grima, a se picta, a se colora.
Boia (boiele), substantiv feminin
Sinonime:
ardei, (Moldova) papricaș, (regional) piparcă, (Transilvania) paprică; culoare, fard, vopsea.
Boială, substantiv feminin (popular) Sinonime:
vopsire, sulemenire, fardare, machiere, grimare.
Bont (boantă), adjectiv Sinonime:
ciuntit, turtit, retezat, tocit, scurt şi gros; fără vârf.
Boscoană, substantiv feminin (regional) Sinonime:
farmec, făcătură, vrajă, vrăjitorie, magie, descântec, (popular) bolmoajă.
Brambura, adverb (familiar) Sinonime:
fără rost, fără căpătâi, fără noimă, alandala, aiurea.
Brudiu (brudie), adjectiv (regional) Sinonime:
tânăr, nevârstnic, necopt, fără experienţă.
Brusc, adverb Sinonime:
deodată, pe neaşteptate, fără veste; spontan; precipitat, subit.
Bucăţică, substantiv feminin Sinonime:
părticică, bucăţea, fărâmă, firimitură, sfărâmătură, (regional) mangură, (Banat) smicurătură.
Cabazlâc, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
păcăleală, poznă, glumă, ghiduşie; farsă, poantă.
Capriciu (capricii), substantiv neutru
Sinonime:
ciudăţenie, toană, răsfăţ, extravaganţă, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, (la plural) graţiozităţi, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, (popular) pârţag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (popular) fasoleală, hachiţă, izmeneală, pandalie, (învechit şi regional) marghiolie, nacafa, pală, (regional) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc; (Transilvania) pont, (Moldova, prin Bucovina şi Transilvania) sucă, (învechit) schimonosire, schimonositură, (grecism învechit) paraxenie, bâzdâc, farafastâc, marafet, (figurat) boală, dambla; (muzică) fantezie, (rar) ricercar.
Caracudă, substantiv feminin
Sinonime:
albitură, baboiaș, caras, mărunțiș, pește-țigănesc, plevușcă, (rar) plevuică, (regional) chisoagă, (regional) obleț, (regional) pleviță, (regional) sorean; (argou) pantofi; (figurat) persoană fără valoare.
Caria, verb Sinonime:
a se găuri, a se strica, a se roade, a se măcina, a se pulveriza, a se fărâmiţa.
Căpețel, substantiv neutru
Sinonime:
bucățică, cap, capăt, căpătâi, colac, crâmpei, fărâmă, fărâmiță, fracțiune, fragment, frântură, început, muc de lumânare, (învechit) capitol, (regional) căpătuț, (regional) curmei, (regional) dărab, (turcism rar) bașlâc, (variantă) căpățel.
Cerebral (cerebrală), adjectiv Sinonime:
intelectual, mental, raţional, logic; (figurat) rece, uscat, fără vibraţie, lipsit de însufleţire.
Chel (cheală), adjectiv Sinonime:
fără păr, pleşuv, chelbos, cheleş, chilug.
Chelbos (chelboasă), adjectiv Sinonime:
chel, fără păr, pleşuv, cheleş, chilug; (popular) murdar, jegos, scârbos.
Chinoroz, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
suliman, fard.
Cinic (cinică), adjectiv Sinonime:
sfidător, fără scrupul, fără jenă.
Ciont (cioantă), adjectiv Sinonime:
cu coadă scurtă, berc, teşit, fără vârf.
Ciung (ciungă), adjectiv Sinonime:
fără mână, ciunt, schilod.
Coate-goale, substantiv masculin Sinonime:
neisprăvit, fără căpătâi, sărac.
Codex, substantiv neutru
Sinonime:
catalog, cod, codice, compendiu, dicționar, farmacopee.
Colţ, substantiv
Sinonime:
bucată, fărâmă; loc retras, refugiu, ascunziş, cotlon, ungher, unghi, (regional) corn, cot, (Oltenia şi Transilvania) ungheţ; extremitate; (colţul gurii) comisură; canin, dinte, măsea, zimţ; ţintă, (regional) cui; (botanică) (colţul-babei) (regional) păducheriţă, păducherniţă, păduchele-calului, păduchele-elefantului.
Comediant, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
actor comic, clovn, măscărici, bufon; (figurat) prefăcut, farseur, făţarnic, şarlatan, nesincer, ipocrit.
Comedie, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) caraghiozlâc, comicărie, poznă, bazaconie; surpriză, minune, lucru neaşteptat, bizarerie, bâzdâganie, ciudăţenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, încurcătură, minunăţie, năstruşnicie, năzdrăvănie, păţanie; (comedie muzicală) muzical; (figurat) prefăcătorie, ipocrizie, falsitate; burlescă, satiră, scheci, scenetă, farsă, vodevil, bufonerie, parodie, pantalonadă.
Dar, substantiv neutru Sinonime:
cadou, atenţie, plocon, mită, prinos, ofrandă, danie; milă, har, îndurare; însuşire, talent, vocaţie, înzestrare. Dar, adverb
Sinonime:
da, desigur, fireşte. Dar, adverb interogativ
Sinonime:
oare? păi? Dar, conjuncție
Sinonime:
altfel, altminteri, însă, totuşi, ci, numai, (regional) fără, (prin Transilvania) pedig, darămite, (rar) încămite, mite, nemite, (învechit şi popular) necum, aşadar, deci.
Decolorat (decolorată), adjectiv
Sinonime:
şters, palid, fără culoare, spălăcit, (regional) spălat, spălătocit, spălătuit, (figurat) ieşit.
Degeaba, adverb
Sinonime:
zadarnic, în zadar, fără rost, fără nici un folos, inutil, (învechit şi popular) geaba, surda, (Transilvania) heba, (învechit) îndarn; gratis.
Deliciu, substantiv neutru
Sinonime:
plăcere, savoare, încântare, delectare, desfătare, farmec, voluptate, vrajă.
Delira, verb
Sinonime:
a aiura, a vorbi fără control, a spune prăpăstii, (învechit şi regional) a bâigui, (Oltenia) a lozi.
Derizoriu (derizorie), adjectiv Sinonime:
neînsemnat, ridicol, de nimic, fără valoare.
Desăvârşit (desăvârşită), adjectiv
Sinonime:
deplin, complet; perfect, măiestrit, magistral, fără cusur, ireproşabil, nemărginit, absolut; sfânt.
Descânta, verb
Sinonime:
a face farmece, a fermeca, a fi descântător, a înșira formule magice, a vrăji; a ademeni, a bate la cap, a batjocori, a certa, a deranja cu discursuri, a mustra, a ocărî, a plictisi, a seduce cu vorbe, a trata cu vorbe de ocară.
Descoperit (descoperită), adjectiv Sinonime:
dezvelit, liber, neacoperit; fără apărare, vulnerabil, fără sprijin.
Desfăta, verb Sinonime:
a delecta, a încânta, a fermeca; a petrece, a se distra, a se amuza, a se veseli. Desfăța, verb
Sinonime:
(despre pat sau așternut) a lăsa fară rufărie, (despre perne, plapume) a dezbrăca de fețe; (regional) a deschide, a expune, a întinde la vedere.
Desfătare, substantiv feminin
Sinonime:
delectare, plăcere, încântare, petrecere, veselie, farmec, voluptate, vrajă, (învechit şi regional) tefericie, (învechit) încântec, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune, bucurie; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu. Desfățare, substantiv
Sinonime:
desfățat, dezbrăcare, lăsare fără rufărie, scoatere; (prin analogie) evitare; (regional) etalare.
Desigur, adverb
Sinonime:
sigur, negreşit, neîndoios, bineînţeles, fără îndoială, absolut, cert, fireşte, garantat, indiscutabil, natural, neîndoielnic, normal, precis; da.
Dezbrăcat (dezbrăcată), adjectiv
Sinonime:
gol, fără îmbrăcăminte, neîmbrăcat, despuiat, dezgolit, nud, (regional) pieligos, (Transilvania şi Moldova) târșit.
Direct (directă), adjectiv
Sinonime:
de-a dreptul, fără ocol, drept, nemijlocit, neocolit, (rar) nemediat, personal, făţiş.
Disperat (disperată), adjectiv Sinonime:
desperat, abătut, întristat, atristat, supărat, descurajat, dezolat, deprimat, demoralizat, inconsolabil, de neconsolat, de nemângâiat, fără speranţă.
Disponibil (disponibilă), adjectiv
Sinonime:
liber, fără obligaţii, la dispoziţie, neocupat, (învechit) slobod, (învechit) prisoselnic, utilizabil; vacant, vid.
Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime:
stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.
Dobitoc, substantiv neutru
Sinonime:
animal, vită; om prost, tâmpit, om fără socoteală, nătâng.
Drac, substantiv masculin
Sinonime:
diavol, demon, (articulat) necuratul; rău, nestăpânit, crud; aghiuţă, (articulat) încornoratul, (articulat) naiba, satană, tartor, (livresc) belzebut, (rar) scaraoţchi, (popular şi familiar) michiduţă, (articulat) nichipercea, (articulat) pârlea, sarsailă, (popular) faraon, idol, (articulat) împeliţatul, (articulat) mititelul, (articulat) nefârtatul, (articulat) nevoia, (articulat) pârdalnicul, (articulat) procletul, (articulat) pustiul, (articulat) vicleanul, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (învechit şi regional) mamon, (articulat) săcretul, (articulat) sotea, (regional) hâdache, (articulat) năpustul, spurc, spurcat, şeitan, şotcă, ucigan, (Transilvania, Banat şi Maramureș) bedă, (Moldova şi Bucovina, articulat) benga, (prin Bucovina) carcandilă, (Transilvania şi Moldova, articulat) mutul, (prin Moldova şi Bucovina, articulat) pocnetul, (prin Oltenia) sarsan, (prin Moldova) scaloi, (prin Bucovina, articulat) şlactrafu, (învechit și articulat) împiedicătorul, (articulat) nepriitorul, (eufemistic, articulat) păcatul; (figurat) poznaş, isteţ, vioi, al naibii; (ihtiologie) (drac-de-mare) dragon.
Dres (dresuri), substantiv neutru
Sinonime:
fard, suliman, cosmetic, (la plural) alifii, pomezi; aromat, mirodenie, (la plural) mirodenii, condiment, dires, ingredient; (la plural) ciorapi-pantalon; refacere, reparare, reparat, reparaţie.
Dres (dreasă), adjectiv
Sinonime:
reparat, refăcut; sulemenit, dichisit, fardat, aranjat, cochet, contrafăcut, elegant, falsificat, fercheş, ferchezuit, gătit, îngrijit, machiat, spilcuit, vopsit.
Dumica, verb Sinonime:
a sfărâma, a rupe, a fărămiţa, a ciopârţi; a distruge, a nimici.
Dur (dură), adjectiv
Sinonime:
aspru, sever, acerb, brutal, necruţător, fără menajamente, tare, agresiv, bătăios, coleric, impulsiv, iute, nestăpânit, violent, major, câinesc, drastic, greu, răstit, ridicat, aprig, barbar, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros, (familiar și figurat) belicos.
Etern (eternă), adjectiv Sinonime:
veşnic, nepieritor, nemuritor, fără moarte; perpetuu, necontenit, neîncetat, continuu, necurmat, neîntrerupt.
Exclusiv, adverb Sinonime:
numai, în afară de, fără.
Exorbitant (exorbitantă), adjectiv
Sinonime:
excesiv, exagerat, abuziv, nerezonabil, fără măsură, mare, ridicat, scump, (livresc) inabordabil, (figurat) încărcat, piperat, sărat, umflat, usturător.
Fad (fadă), adjectiv
Sinonime:
nesărat, fără gust; (figurat) inexpresiv, searbăd, insipid, anost, leşietic, leşios, sălciu, (învechit) sălcios, sălcos, neinteresant, plicticos, plictisitor.
Familiar (familiară), adjectiv
Sinonime:
afectuos, apropiat, binecunoscut, comun, cordial, cunoscut, de rând, facil, fără pretenții, intim, ireverențios, lipsit de respect, neafectat, neconvențional, nepretențios, neprotocolar, obișnuit, prietenesc, prietenos, simplu, sociabil, știut, (variantă) (învechit) familier.
Fapt, substantiv neutru
Sinonime:
întâmplare, eveniment, acţiune, faptă, act, caz, fenomen; (popular) vrajă, farmec, descântec, magie, scarlatină, vrăjitorie.
Fascinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
atracţie, fermecare, vrajă, subjugare, încântare, farmec, magie, captivare, miraj, hipnoză, hipnotism, magnetism, seducție.
Făcut, substantiv neutru
Sinonime:
farmec, făcătură, fermecătură, vrajă, blestem, destin, soartă, ursită, fatalitate, confecţionare, gătit, descântec, magie, menire, noroc, predestinare, vrăjitorie, zodie.
Fătălău, substantiv masculin
Sinonime:
hermafrodit, androgin; feteleu, fătoi, fătoc, fătocină, fătăloancă, fătătoi, fătătău; om fără căpătâi.
Făţiş, adverb
Sinonime:
în public, deschis, pe faţă, netăinuit, cu francheţe, loial, sincer, fără ascunzişuri; ostentativ, dinadins; direct, franc, (învechit) aievea, avedere, (figurat) neted, verde. Făţiş, adjectiv
Sinonime:
declarat, deschis, mărturisit, recunoscut, vădit, (livresc) manifest, direct.
Fermeca, verb Sinonime:
a încânta, a captiva, a ademeni, a extazia, a fascina; a vrăji, a face farmece.
Fermecătură, substantiv feminin
Sinonime:
fermecătorie, descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.
Festă, substantiv feminin Sinonime:
farsă, păcăleală, minciună, înşelăciune, glumă.
Filistin, substantiv masculin Sinonime:
meschin, rău, mărginit, limitat, fără orizont.
Fir, substantiv neutru
Sinonime:
ață, filament, firet, fibră, cablu, tulpină; sfor; bob, grăunte, pic, fărâmă, cantitate neînsemnată; (tehnică) (fir cu plumb) sfoară.
Firimitură, substantiv feminin
Sinonime:
firmitură, fărâmiţă, bucăţică, fărâmă, (regional) fărâmătură, sfărâmă.
Flasc (flască), adjectiv
Sinonime:
moale, fleşcăit, nerezistent, puhav, spongios; (la figurat) lipsit de vlagă, lipsit de energie, fără vigoare, fără forță.
Fonf (foanfă), adjectiv și substantiv
Sinonime:
fârnâit, fonfăit, fonfănit, fornăit, gângav, (regional) mohnăit.
Formalism, substantiv neutru
Sinonime:
atitudine conformistă, birocratism, birocrație, cancelarism, conformism, fariseism, rigiditate, ritualism, schematism, scriptologie.
Fracţiona, verb
Sinonime:
a dedubla, a descompune, a divide, a diviza, a fărămiţa, a fragmenta, a îmbucătăţi, a împărţi, a partaja, a rupe, a scinda, a secționa, a subdiviza.
Friabil (friabilă), adjectiv Sinonime:
fragil, fărâmicios, casant, casabil.
Fricos (fricoasă), adjectiv
Sinonime:
fără curaj, înfricoşat, laş, poltron, sălbatic, spăimos, speriecios, sperios, temător, timorat, (regional) speriat, (învechit) spăimântos, temut, (argou) târşelos.
Frântură, substantiv feminin
Sinonime:
bucată, crâmpei, fărâmă, fracțiune, fragment, frângere, parte, porţiune; blenoragie, fractură, gaură, gonoree, ruptură, spărtură.
Fundătură, substantiv feminin
Sinonime:
alee, drum fără ieșire, fundac, înfundătură.
Găunos (găunoasă), adjectiv
Sinonime:
buturos, cariat, chitrofor, fără miez, găurit, gol, scobit, scorburos, sec, stricat, (figurat) lipsit de caracter, (figurat) nevaloros, (învechit și regional) scorboroșit, (rar) deșert, (regional) bortos, (regional) boșturos, (regional) budugănios, (regional) buștihos, (regional) corobăios, (regional) corobănos, (regional) scrobos, (regional) stupos.
Găvan, substantiv neutru
Sinonime:
adâncitură, cavitate, coastă, crov, dâmb, deluşor, dolmă, gaură, hău, movilă, orbită, prăpastie, scobitură; blid, borcan, chisea, farfuriuță, lingură, polonic, scafă, strachină.
Geaba, adverb
Sinonime:
de pomană, de-a surda, degeaba, fără plată, gratis, gratuit, inutil, în zadar, nefolositor, pe degeaba, zadarnic.
Genial (genială), adjectiv Sinonime:
de geniu, excepţional, formidabil, fără egal, ieşit din comun.
Ghiduşie, substantiv feminin
Sinonime:
bufonerie, caraghioslâc, clovnerie, comicărie, farsă, giumbuşluc, glumă, poznă, ştrengărie.
Giumbușluc, substantiv neutru (popular)
Sinonime:
bufonadă, bufonerie, caraghioslâc, clovnerie, comicărie, drăcovenie, farsă, ghidușie, glumă, paiațarlâc, paiațărie, poznă, (învechit) cabazlâc, (învechit) giumbuș, (învechit) mascaralâc, (învechit) măscăriciune, (învechit) măscărie, (variantă) gimbișlâc, (variantă) giumbușlâc.
Glumă, substantiv feminin
Sinonime:
anecdotă, calambur, farsă, gafă, ghiduşie, haz, ironie, năzbâtie, năzdrăvănie, nebunie, păcăleală, poantă, poznă, prujitură, snoavă, sotiză, spirit, ştrengărie, umor, (familiar) pehlivănie, (învechit) cabazlâc, (Moldova) prujă, (Moldova) tămășag, (Moldova, Bucovina şi Transilvania) şagă, (prin Banat şi Transilvania) şalmă, (prin Banat) poşovaică, (prin Oltenia şi Muntenia) şoană, (prin Oltenia) zgoandă, (prin Transilvania şi Oltenia) şoadă, (Transilvania) șozie, (Transilvania, Banat și Oltenia) șozenie.