Fărâmică, substantiv
Sinonime:
(popular) fărâmiţă. Fărâmica, verb (învechit)
Sinonime:
a fărâmița, (variantă) a fărămica, (variantă) a fărimica. Fărămică, substantiv
Sinonime:
fărâmică.
Fărâmicare, substantiv (învechit)
Sinonime:
fărâmițare, (variantă) fărămicare, (variantă) fărimicare.
Fărâmicat, substantiv (învechit)
Sinonime:
fărâmițare, (variantă) fărămicat, (variantă) fărimicat. Fărâmicat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
fărâmițat, (variantă) fărămicat, (variantă) fărimicat.
Fărâmițare, substantiv
Sinonime:
atomizat, dezmembrare, dilacerare, fracționare, mărunțire, rupere, sfărâmare, (învechit și regional) smăcinătură, (învechit) crâmpeiere, (învechit) fărâmicare, (învechit) smăcinare, (popular) dumicare, (regional) groire, (variantă) fărămițare, (variantă) fărămițire.
Fărâmice, substantiv (învechit)
Sinonime:
bucățea, bucățică, fărâmă, fărâmiță, (învechit) fărâmușă, (popular) fărâmică.
Fărâmușă, substantiv (învechit)
Sinonime:
fărâmă, fărâmiță, (învechit) fărâmice, (popular) fărâmică, (regional) fărâmea, (variantă) fărămușă.
Fărimică, substantiv
Sinonime:
fărâmică.