Exonerare, substantiv
Sinonime:
desărcinare, dispensare, exonerație, (învechit) ecsonerațiune.
Exonerație, substantiv
Sinonime:
exonerare, exempțiune, dispensă.
Dispensă, substantiv feminin Sinonime:
scutire, permisie; autorizaţie, îngăduinţă. Dispensa, verb
Sinonime:
a se lipsi, a renunţa; a scuti, a exonera, a se sustrage.
Exempt, adjectiv
Sinonime:
exonerat, indemn, imunizat, liber.
Exempție, substantiv
Sinonime:
degrevare, descărcare de sarcină, dispensă, exempțiune, exonerație, franchiză, franciză, imunitate, privilegiu.
Franchiză, substantiv
Sinonime:
exempție, exonerație, franciză, franşiză, grațiere, imunitate, privilegiu.
Deducere, substantiv
Sinonime:
decont, defalcare, discount, exonerare, exonerație, reducere, reducție, remiză, risturnă, substracție; concluzie, consecință, corolar, demonstrație, inferență, justificare, justificație, rezonament, silogism, sinteză; deducție, (învechit) deducțiune.
Ecsonerațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
exonerare, exonerație.
Dispensare, substantiv
Sinonime:
desărcinare, descărcare, dezlegare, dispensă, exonerare, exonerație, iertare, renunțare, scutire, (regional) dehlemetire.