Exigent (exigentă), adjectiv
Sinonime:
pretenţios, sever, real, adevărat, veritabil, efectiv, riguros, (rar) pretensiv, conştiincios.
Exigenţă, substantiv feminin
Sinonime:
severitate, pretenţie, cerinţă; nevoie, trebuinţă, necesitate, rigurozitate, conştiinciozitate.
Cerinţă, substantiv feminin Sinonime:
cerere; exigenţă, pretenţie; nevoie, trebuinţă, necesitate.
Comandament, substantiv neutru
Sinonime:
autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.
Necesitate, substantiv feminin
Sinonime:
cerinţă, exigență, folos, imperativ, nevoie, obligativitate, obligație, oportunitate, pretenție, solicitare, trebuinţă, utilitate, (figurat) comandament, (învechit și popular) treabă, (învechit și regional) lipsă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) polză, (învechit) recerință, (popular) priință; (fiziologie) (plural articulat) nevoile, (popular, articulat) treaba.
Obligaţie, substantiv feminin
Sinonime:
angajament, angajare, cerință, datorie, exigență, făgăduială, făgăduință, imperativ, îndatorire, însărcinare, jurământ, motiv de recunoștință, necesitate, nevoie, obligare, obligativitate, oficiu, pretenție, promisiune, răspundere, responsabilitate, sarcină, trebuință, (figurat) comandament, (învechit și regional) juruință, (învechit și regional) niștotă, (învechit) dator, (învechit) datorință, (învechit) îndatorință, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) recerință, (livresc) servitute, (popular) legământ, (popular) legătură, (variantă) obligațiune.
Pretenţie, substantiv feminin
Sinonime:
ambiție, cerere, cerinţă, deziderat, doleanță, dorință, exigenţă, fatuitate, gloriolă, ifos, imodestie, imperativ, infatuare, înfumurare, îngâmfare, moft, naz, necesitate, nevoie, obligație, orgoliu, reclamare, revendicare, revendicație, rigurozitate, sclifoseală, severitate, suficiență, trebuință, vanitate, vanterie, veleitate, (figurat) comandament, (figurat; la plural) fumuri, (grecism învechit) pretenderimă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) pretendă, (învechit) pretenderisire, (învechit) recerință, (la plural) ifose, (regional) inaghie, (turcism învechit) teclif, (variantă) pretențiune.
Acribie, substantiv
Sinonime:
conştiinciozitate, exigență, meticulozitate, rigurozitate, scrupulozitate, seriozitate, (familiar și depreciativ) tipicărie.
Conştiinciozitate, substantiv
Sinonime:
acribie, exigenţă, meticulozitate, rigurozitate, scrupulozitate, (familiar şi peiorativ) tipicărie.
Scrupulozitate, substantiv
Sinonime:
acribie, acuratețe, atenție, cinste, conștiinciozitate, corectitudine, exactitate, exigență, grijă, meticulozitate, migală, migăleală, minuție, minuțiozitate, probitate, rigurozitate, (familiar și depreciativ) tipicărie, (învechit) scumpete, (popular) piguleală, (popular) scumpătate, (regional) migoroșeală, (regional) milcoșeală.
Exiguitate, substantiv
Sinonime:
exigență, îngustime, micime.
Ultimat, substantiv (învechit)
Sinonime:
exigență imperativă, hotărâre irevocabilă, ultim cuvânt, ultimatum.
Recerinţă, substantiv
Sinonime:
cerință, exigență, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, trebuință.
Nevoinţă, substantiv
Sinonime:
anevoință, belea, bucluc, caznă, cerință, chin, dandana, dificultate, efort, exigență, forțare, greutate, impas, impediment, imperativ, inconvenient, încurcătură, lipsă, mizerie, muncă, năpastă, neajuns, necaz, necesitate, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obligație, obstacol, opreliște, osteneală, pacoste, piedică, pocinog, pretenție, rău, sărăcie, sforțare, silință, stavilă, strădanie, străduință, supărare, trebuință, trudă, zbatere.
Trebuinţă, substantiv
Sinonime:
cerință, exigență, folos, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, solicitare, utilitate, (figurat) comandament, (învechit și popular) treabă, (învechit și regional) lipsă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) polză, (învechit) recerință, (popular) priință.
Niştotă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
cerință, exigență, imperativ, lipsă, mizerie, necesitate, nevoie, obligație, penurie, pretenție, sărăcie, scumpete, trebuință.
Rigurozitate, substantiv
Sinonime:
acribie, asprime, constrângere, conștiinciozitate, exactitate, exactitudine, exigență, intransigență, meticulozitate, precizie, pretenție, rigoare, scrupulozitate, severitate, strășnicie, strictețe, (familiar și depreciativ) tipicărie, (figurat) duritate, (învechit) scumpătate, (învechit) strășnicire.
Revendicare, substantiv
Sinonime:
cerere, doleanță, exigență, implorație, pretenție, reclamație, revendicație.
Strășnicire, substantiv (învechit)
Sinonime:
asprime, exigență, severitate, strășnicie, strictețe.
Meticulozitate, substantiv
Sinonime:
acribie, atenție, conștiinciozitate, exactitudine, exigență, grijă, migală, migăleală, minuție, minuțiozitate, pedanterie, rigurozitate, scrupulozitate, străduință deosebită, (familiar și depreciativ) tipicărie, (popular) piguleală, (popular) scumpătate, (regional) migoroșeală, (regional) milcoșeală.
Nevoire, substantiv (învechit)
Sinonime:
cerință, chin, chinuire, constrângere, dificultate, efort, exigență, greutate, imperativ, împotrivire, îngrijire, necesitate, nevoie, obligație, păgubire, pretenție, suferință, trebuință.
Tipicărie, substantiv
Sinonime:
acribie, conștiinciozitate, exigență, manie, meticulozitate, pedanterie, rigurozitate, scrupulozitate.
Esigență, substantiv (învechit)
Sinonime:
exigență; (învechit) esigenție, exigenție, exigință, exiginție, ezigenție.
