Altădată, adverb Sinonime:
odinioară, odată, în trecut; în viitor, de aici înainte, vreodată, a doua oară, cândva, pe vremuri.
Ambiguu (ambiguă), adjectiv Sinonime:
echivoc, neclar, confuz, nedesluşit, nelămurit, îndoielnic, cu două înţelesuri, ambivalent, bivalent.
Bimensual (bimensuală), adjectiv
Sinonime:
(de două ori pe lună) bilunar; (o dată la două luni) bimestrial.
Chenzinal (chenzinală), adjectiv Sinonime:
bilunar, de două ori pe lună.
Dubla, verb
Sinonime:
a capitona, a căptuşi, a deveni dublu, a duplica, a executa un dublaj, a îndoi, a înlocui (un actor), a însoți, a multiplica, a pune în dublu, a reduplica, a se mări de două ori, a secunda, a uni două câte două, (despre nave) a ocoli un cap, (învechit) a îndupleca, (sport) a depăși cu un tur un concurent. Dublă, substantiv
Sinonime:
baniţă, dublu-decalitru, (filmare) cadru returnat, (la unele jocuri cu zaruri) pereche, (variantă) dublu.
Echivoc (echivocă), adjectiv
Sinonime:
neclar, confuz, nedesluşit, nelămurit, neînţeles, ambiguu, îndoielnic, în doi peri, cu două înţelesuri, nesigur, vag, (livresc) amfibologic, dubios; (cu rol de substantiv) ambiguitate, (livresc) amfibolie.
Îngemăna, verb
Sinonime:
a aduna la un loc, a amesteca, a asocia, a combina, a ingemena, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni strâns, (învechit; despre rumegătoare) a avea copita spintecată în două, (variantă) a îngemâna.
Înjumătăţi, verb Sinonime:
a împărţi, a face pe din două, a tăia, a reduce, a diminua.
Jumătate, substantiv feminin Sinonime:
a doua parte; (familiar) soţie, nevastă.
Lateral (laterală), adjectiv Sinonime:
marginal, lăturalnic, periferic; secundar, neimportant, de a doua mână.
Secund (secundă), numeral ordinal Sinonime:
al doilea; a doua.
Achenodiu, substantiv neutru
Sinonime:
(botanică) fruct compus din două sau mai multe achene.
Modus vivendi, locuțiune
Sinonime:
mod de existenţă; compromis între două părți; tranzacţie.
Ecuaţional (ecuaţională), adjectiv
Sinonime:
care implică utilizarea unei ecuații; (botanică) care implică diviziunea în două părți egale.
Goeletă, substantiv
Sinonime:
(corabie ușoară cu două catarge) șuner.
Palindrom, substantiv
Sinonime:
(cuvânt sau grup de cuvinte care se poate citi în cele două sensuri) cuvânt inversat; frază inversată.
Popenchi, substantiv
Sinonime:
(numele a două specii de ciuperci comestibile) căciula-şerpelui, buretele-calului.
Colon, substantiv
Sinonime:
colonist, două puncte; agricultor, fermier; (anatomie) intestinul gros, intestin, rectum.
Comisură, substantiv
Sinonime:
(anatomie) punct de unire a două părți anatomice; (comisura buzelor) colţul gurii.
Cotigă, substantiv
Sinonime:
căruță, car cu două roți, teleagă, (regional) tărăbuţă, toligă; (regional) dric, (la plural) roate, (la plural) rotile, (Transilvania) căroaie.
Dedubla, verb
Sinonime:
a se împărți în două, a se scinda.
Subdiviza, verb
Sinonime:
a dezuni, a disocia, a diviza, a fracționa, a împărți a doua oară, a partaja, a repartiza, a scinda, a secționa, a separa, a subdivide, a subîmpărți.
Dedublare, substantiv
Sinonime:
dedublat, disociație, împărțire în două, omniprezență.
Icosaedru, substantiv
Sinonime:
poliedru cu douăzeci de fețe.
Isoscel, adjectiv
Sinonime:
cu două laturi egale.
Sextilion, substantiv
Sinonime:
zece la puterea douăzeci.
Biloc, adjectiv
Sinonime:
cu două locuri; biplas.
Bicornat, adjectiv
Sinonime:
bicorn, cu două antene, cu două coarne.
Saca, substantiv
Sinonime:
butoi pe două roți; (argou) trăsură de închiriat.
Muscal, substantiv
Sinonime:
moscovit, rus, (la plural) poporul rus; birjar, birjă, trăsură, vizitiu; nai; (argou) douăzeci de lei; (variantă) moscal.
Dipter, substantiv
Sinonime:
drosofilă, insectă, muscă, tăun, țânțar, (plural) brahicere, (plural) nematocere, (variantă) dipteră; (cu rol de adjectiv) cu două aripi.
Bidimensional, adjectiv
Sinonime:
cu două dimensiuni, duodimensionat.
Cvintadecimă, substantiv
Sinonime:
(muzică) interval de două octave, (variantă) cuintadecimă.
Tilbury, substantiv
Sinonime:
cab, cabrioletă (cu două locuri), calească, fiacru, landau.
Dizigot, adjectiv
Sinonime:
(biologie) biovular, bivitelin, provenit din două ovule fecundate.
Duplex, substantiv
Sinonime:
apartament (pe două nivele); transmisiune bidirecțională.
Duplu, adjectiv
Sinonime:
de două ori mai mult, dublu, îndoit, superior; ascuns, ipocrit, prefăcut.
Cabra, verb
Sinonime:
a braca, a redresa, a se încorda, a se ridica (cu botul în sus), a urca; (în special despre cai) a se ridica în două picioare, a se ridica pe picioarele dinapoi.
Second-hand, adjectiv
Sinonime:
de calitate inferioară, folosit, la mâna a doua, purtat, uzat, vechi; indirect.
Dicefalie, substantiv
Sinonime:
bicefalie, (monstruozitate genetică) foetus cu două capete.
Bicefalic, adjectiv
Sinonime:
bicefal, cu două capete, dicefal.
Bivalv, adjectiv
Sinonime:
cu două canaturi, cu două valve, (zoologie) lamelibranchiat.
Diminie, substantiv (învechit)
Sinonime:
bimestru, timp de două luni.
Roadster, substantiv
Sinonime:
cabriolet (cu două locuri).
Bicorp, substantiv
Sinonime:
caroserie în două volume; berlină, break, camionetă, furgonetă.
Dilogie, substantiv
Sinonime:
ambiguitate, antanaclază, diaforă, echivoc, sens dublu; operă (literară) în două părți.
Bicameral, adjectiv
Sinonime:
(despre un organ legislativ) cu două adunări reprezentative.
Bigeminat, adjectiv
Sinonime:
cuadruplu, cvadruplu, de două ori dublu, divizat în patru părți, împătrit.
Didrom, adjectiv
Sinonime:
(botanică) răsucit de două ori.
Dedublat, adjectiv
Sinonime:
biform, dublat, dublu, împărțit în două.