Distanţare, substantiv
Sinonime:
depărtare, îndepărtare, spaţiere.
Decalaj, substantiv neutru
Sinonime:
decalare, dezacord, diferenţă, disproporție, distanțare, ecart, lipsă de armonie, nepotrivire, report, retard, ruptură.
Despărţire, substantiv feminin
Sinonime:
delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.
Depărtare, substantiv
Sinonime:
dezlipire, îndepărtare, distanţare, îndepărtare, rărire, spaţiere, distanţă, interval, spaţiu, (Transilvania) scopot; (din depărtare) de departe, de la mare distanță.
Deviaţie, substantiv
Sinonime:
abatere, decalaj, deviere, distanțare, distorsiune, ecart, îndepărtare, spațiere; deflexiune, difracție, dispersie; by-pass; deviaționism, erezie, heterodoxie, iregularitate; (deviație sexuală) homosexualitate, perversiune.
Îndepărtare, substantiv
Sinonime:
abatere, anulare, concediere, curățare, demitere, depărtare, destituire, deviație, deviere, dezlipire, distanțare, eliminare, evitare, excludere, împiedicare, înlăturare, mutare, ocolire, preîntâmpinare, prevenire, rărire, ridicare, ridicat, schimbare, scoatere, spațiere, suprimare, ștergere, tăiere, (figurat) scuturare, (învechit și familiar) mazilire, (învechit și familiar) mazilit, (rar) prevenție.
Distanțiere, substantiv
Sinonime:
distanțare, îndepărtare, spațiere.
Spațiere, substantiv
Sinonime:
depărtare, despărțire, distanțare, distanțiere, îndepărtare, rărire.
Lăţire, substantiv
Sinonime:
amplificare, aplatizare, creștere (numerică), depărtare, distanțare, extindere, intensificare, împrăștiere, înmulțire, lățime, mărire, propagare, răsfirare, răspândire, sporire, (figurat) dilatare, (figurat) expansiune, (învechit) considerație, (învechit) propagațiune.