Disperant, adjectiv
Sinonime:
dezesperant, deznădăjduitor, (învechit) nenădăjduit, (variantă) desperant.
Disperare, substantiv feminin Sinonime:
desperare, deznădejde; exasperare, descurajare, demoralizare; tristețe, dezolare, deprimare, mâhnire adâncă.
Disperat (disperată), adjectiv Sinonime:
desperat, abătut, întristat, atristat, supărat, descurajat, dezolat, deprimat, demoralizat, inconsolabil, de neconsolat, de nemângâiat, fără speranţă.
Defetism, substantiv neutru Sinonime:
neîncredere, panică, disperare.
Dezola, verb
Sinonime:
a amărî, a deprima, a descuraja, a dispera, a întrista, a mâhni, a posomorî, (învechit) a pustii.
Inconsolabil (inconsolabilă), adjectiv
Sinonime:
dezolat, disperat, neconsolabil, neconsolat, nemângâiat, trist (pe veci).
Pierdut (pierdută), adjectiv Sinonime:
irosit, rătăcit, risipit; estompat, stins, palid, şters; (figurat) disperat, deznădăjduit, descurajat, demoralizat; nevalorificat, consumat, împrăştiat, nefolosit.
Pierzanie, substantiv feminin
Sinonime:
amărăciune, catastrofă, corupție, decadență, decădere, decedare, deces, degradare (morală), depravare, desfrânare, desfrâu, desperare, destrăbălare, dezastru, dezmăț, dispariție, disperare, durere, imoralitate, jale, masacru, măcel, moarte, năruire, nenorocire, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzare, prăbușire, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, răposare, ruină, sfârșit, stingere, stricăciune, sucombare, suferință (mare), ucidere în masă, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putrefacție, (figurat) putreziciune, (învechit și figurat) putrejune, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) pieire, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (popular) avort, (rar) deșănțare, (regional) pieiște.
Deprimare, substantiv
Sinonime:
depresiune, descurajare, dezolare, disperare.
Clamoare, substantiv
Sinonime:
strigăt, chemare disperată, urlet de protest.
Spăimântare, substantiv
Sinonime:
(învechit și popular) groază, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, oroare, spaimă, teroare; căutare disperată, stăruință.
Nenădăjduit, adjectiv
Sinonime:
neașteptat, negândit, nesperat, (învechit) dezastruos, (învechit) disperant.
Deznădăjduitor, adjectiv
Sinonime:
desperant, dezesperant, disperant, (învechit) desnădejduitor.
Dezesperant, adjectiv
Sinonime:
demoralizant, deprimant, descurajant, descurajator, desperant, deznădăjduitor, dezolant, dezolator, disperant.
Apelpiseală, substantiv (învechit)
Sinonime:
disperare, (învechit) apelpisie.