Diac, substantiv
Sinonime:
(istorie) grămătic, logofăt, pisar, scrib, scriitor, uricar, copist; cărturar, erudit, învăţat, savant; (regional) cântăreț bisericesc; dascăl.
Diaclază, substantiv
Sinonime:
falie, fisură.
Diaconic, substantiv
Sinonime:
diaconicon, veșmântar, veșmântărie, (învechit) apodosis. Diaconic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
de diacon, diaconesc, (învechit) diaconal.
Diaconicon, substantiv
Sinonime:
(biserică) diaconic, sacristie, veșmântar, (învechit) apodosis, (popular) veșmântărie.
Diacritic, adjectiv
Sinonime:
caracteristic, distinctiv.
Diacronic (diacronică), adjectiv Sinonime:
evolutiv, progresiv, istoric.
Caligraf, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
copist, calemgiu, diac, pisar, grămătic, secretar, conțopist.
Cantor, substantiv masculin (regional) Sinonime:
cântăreţ de biserică, diac, dascăl.
Copist, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
calemgiu, caligraf, conţopist, crisograf, diac, grămătic, pisar.
Crăpătură, substantiv feminin
Sinonime:
căscătură, ciobitură, ciocnitură, crachelură, crăpare, crăpăturică, crestătură, crevasă, deschizătură, despicătură, diaclază, fantă, fisură, gaură, gelivură, incizură, întredeschidere, întredeschizătură, lezardă, plesnitură, riz, ruptură, săpătură, scizură, spărtură, spintecătură, tăietură, (învechit) spărgătură, (învechit) spărsătură, (regional) hârtop, (regional) pleasnă, (regional) ștezură, (variantă) crepătură.
Cronologic (cronologică), adjectiv
Sinonime:
cronistic, diacronic, evolutiv, istoric, în timp, secvențial, succesiv, (învechit) cronologicesc.
Logofăt, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
epistat, vătaf; secretar, grămătic, diac, pisar, copist; econom, intendent, administrator.
Psalt, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
cantor, cântăreţ, dascăl, diac, paracliser, protopsalt, ţârcovnic, (învechit) eclisiarh, (învechit) grămătic, (Transilvania) cantor, (Transilvania) făt.
Scrib, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
grămătic, diac, conţopist.
Scriitor, substantiv masculin
Sinonime:
autor, descriptor, poet, prozator, dramaturg, vodevilist; (învechit) diac, logofăt.
Dascăl, substantiv
Sinonime:
profesor, învăţător, institutor; (biserică) cântăreţ, diac, paracliser, psalt, ţârcovnic, (Transilvania) cantor, făt, (învechit) eclisiarh, grămătic; călăuză, îndrumător, povăţuitor, preceptor, sfătuitor, sfetnic.
Eclisiarh, substantiv
Sinonime:
cântăreţ, dascăl, diac, paracliser, psalt, ţârcovnic.
Evolutiv, adjectiv
Sinonime:
cronologic, diacronic.
Făt, substantiv
Sinonime:
fetus, pui (de animal), prunc, băiat, cântăreţ, copil, dascăl, diac, fecior, fiu, paracliser, psalt, ţârcovnic, (Transilvania) sacristan.
Grămătic, substantiv
Sinonime:
(învechit) cântăreţ, dascăl, diac, gramatician, lingvist, paracliser, psalt, scriitor de cancelarie, secretar, ţârcovnic, uricar.
Sparadrap, substantiv
Sinonime:
diachil, diahil, emplastru, plasture.
Scrietor, substantiv
Sinonime:
dramaturg, poet, prozator, (învechit) diac, (învechit) grămătic, (învechit) logofăt, (popular) desenator, (popular) pictor, (rar) copist, (variantă) scriitor.
Ipodiacon, substantiv (învechit)
Sinonime:
diacon adjunct, subdiacon.
Succesivitate, substantiv
Sinonime:
consecutivitate, cronologie, diacronie, ordine, secvențialitate, urmare neîntreruptă.
Tmeză, substantiv
Sinonime:
(gramatică) diacopă.
Sedilă, substantiv
Sinonime:
strecurătoare; (regional) corniț, sădilă, sâdilă, sidilă, zăgârnă. Sedilă, substantiv
Sinonime:
(semn diacritic) virgulă.
Temporal, adjectiv
Sinonime:
cronologic, diacronic, efemer, istoric, laic, lumesc, mirean, mirenesc, pământean, perisabil, pieritor, profan, schimbător, secular, spațio-temporal, temporar, trecător, vremelnic, (învechit) peritor; (os) al tâmplei. Temporal, substantiv
Sinonime:
(anatomie) os al tâmplei, os temporal.
Conțipist, substantiv (învechit)
Sinonime:
calemgiu, cancelarist, copist, diac, funcționar de cancelarie, logofăt, pisar, scriitor, (ieșit din uz) împiegat, (ironic) cenușar, (variantă) conțopist.
Cedilă, substantiv (învechit)
Sinonime:
(semn diacritic) sedilă.
Divan-chiatip, substantiv (turcism învechit)
Sinonime:
(Imperiul Otoman) diac, funcționar, scriitor, secretar.
Ipofdiiacon, substantiv (învechit)
Sinonime:
diacon adjunct, subdiacon, (învechit) ipodiacon, (învechit) suptdiacon.
Slujbaș (slujbași), substantiv masculin
Sinonime:
angajat, dispecer, funcționar, lucrător, meseriaș, om al muncii, salariat, secretar, (Banat) zănătar, (ieșit din uz) amploiat, (ieșit din uz) impiegat, (ieșit din uz) mazil, (în Spania) alcalde, (popular și familiar) lefegiu, (popular și familiar) simbriaș, (regional) argat, (regional) lefar; (învechit) aparitor, aprod, armaș, armășel, așezământar, bănar, caftangiu, cantaragiu, cămăraș, ceauș, chehaia, ciohodar, cișmegiu, comeseriaș, cornar, cotar, credincer, curtean, diac, dijmar, edecliu, edicliu, goștinar, grămătic, havalagiu, ibrictar, iciaga, iciceauș, iciciohodar, icioglan-ceauș, icirliu, idecliu, idelciu, idicliu, iedecliu, lefaș, logofăt, mataragiu, mădular, mucarnic, mumbașir, narghelegiu, nazâr, năimitor, oier, olăcar, om domnesc, păhărnicel, perdegiu, peșchegiu, peșchergiu, peșchirgiu, peșingiu, pezodrom, pisar, podar, portărel, postelnicel, pripășar, procelnic, raftivan, rahtivan, saigiu, salahor, scriitor, selam-aga, selam-ceauș, sofagiu, supus, șătrar, șetrar, taxidar, tutungi-bașa, uricar, vădrar, vătaf, vătăman, vătășel, vistiernicel, vornicel, zapciu, zlotaș, (popular) năimit, (regional) breslaș, (regional) năiemnic, (regional) pareatcă, (regional) storoș, (regional) țist, (turcism) beilicciu, (turcism) hogeghean; (la plural) angajați, funcționărime, personal, salariați.
