Deznădăjdui, verb
Sinonime:
a despera, a-şi pierde nădejdea, (învechit) a apelpisi.
Deznădăjduire, substantiv
Sinonime:
desperare, deznădejde, (învechit) desperație, (învechit) nenădejde; (variante) deznădejduire, deznedejduire, diznădăjduire.
Deznădăjduit, adjectiv
Sinonime:
desperat, (popular) pierit, (învechit) apelpisit.
Deznădăjduitor, adjectiv
Sinonime:
desperant, dezesperant, disperant, (învechit) desnădejduitor.
Abătut (abătută), adjectiv Sinonime:
descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.
Apelpisit (apelpisită), adjectiv (învechit) Sinonime:
deznădăjduit, exasperat, desperat.
Descurajat (descurajată), adjectiv
Sinonime:
abătut, deprimat, timorat, demoralizat, deznădăjduit, descumpănit, (figurat) demobilizat, amărât, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist, (popular) obidit, (învechit şi regional) scârbit, supărăcios, (învechit) dosădit, ponosit, pricăjit, (figurat) cătrănit, pleoştit, plouat.
Despera, verb Sinonime:
a exaspera, a deznădăjdui, a-şi pierde speranţa.
Pierdut (pierdută), adjectiv Sinonime:
irosit, rătăcit, risipit; estompat, stins, palid, şters; (figurat) disperat, deznădăjduit, descurajat, demoralizat; nevalorificat, consumat, împrăştiat, nefolosit.
Pierit (pierită), adjectiv Sinonime:
dispărut, mort, decedat, răpus; (figurat) slab, palid, descurajat, pierdut, deznădăjduit.
Prăbuşit (prăbușită), adjectiv Sinonime:
căzut, năruit, surpat, dărâmat; (figurat) descurajat, deznădăjduit.
Desperat, adjectiv
Sinonime:
ajuns la desperare, deznădăjduit, exasperat; periculos, grav.
Deznădejde, substantiv
Sinonime:
desperare, (rar) deznădăjduire, (învechit) apelpisie, desperaţie.
Disperant, adjectiv
Sinonime:
dezesperant, deznădăjduitor, (învechit) nenădăjduit, (variantă) desperant.
Dezesperant, adjectiv
Sinonime:
demoralizant, deprimant, descurajant, descurajator, desperant, deznădăjduitor, dezolant, dezolator, disperant.
Nenădejde, substantiv (învechit)
Sinonime:
desperare, deznădejde, (învechit) desnădejdie, (învechit) deznădăjduire.
Clamoros, adjectiv
Sinonime:
chemător, deznădăjduit, răsunător, strigător, zgomotos.
Apelpisie, substantiv (învechit)
Sinonime:
desperare, deznădăjduire, deznădejde, exasperare, (învechit) apelpiseală, (învechit) desperație.
