Dezmăţ, substantiv neutru Sinonime:
destrăbălare, corupţie, desfrânare; anarhie, debandadă, haos.
Dezmăţa, verb
Sinonime:
a corupe, a decădea, a duce o viață de plăceri ușoare, a trăi în dezmăț, a se desfrâna, a se destrăbăla, a perverti, a se strica, a se deprava; a deveni neglijent, a deveni dezordonat; a se deșănța.
Dezmăţat (dezmăţată), adjectiv
Sinonime:
destrăbălat, desfrânat, corupt, imoral, decăzut, deșănțat; lipsit de rușine, lipsit de bună-cuviință; cu înfățișare dezordonată, cu înfățișare neglijentă.
Dezmaterializa, variantă (învechit)
Sinonime:
a (se) dematerializa.
Belşug, substantiv neutru Sinonime:
abundenţă, îmbelşugare, bogăție, prisos, prosperitate, berechet, bunăstare; (regional) blagă; huzur, îmbuibare, lux, răsfăţ, dezmăţ.
Corupe, verb
Sinonime:
a (se) degrada, a decădea, a (se) deprava, a (se) desfrâna, a (se) destrăbăla, a (se) perverti, a (se) strica, a (se) vicia, (rar) a (se) dezmăţa, (învechit) a (se) sminti; a seduce; a (se) deforma, a (se) strica.
Corupt (coruptă), adjectiv
Sinonime:
deformat, desfrânat, depravat, imoral, decăzut, destrăbălat, dezmăţat, neruşinat, pervertit, stricat, vicios, viciat; (livresc) libertin, (rar) deşănţat, (popular şi familiar) parşiv, (popular) deşucheat, (învechit şi regional) ruşinat, (regional) şucheat, teşmenit, (învechit) aselghicesc, demoralizat, spurcat, (figurat) putred. Corupt, substantiv
Sinonime:
alterare, corupere, (învechit) conrupt, (învechit) corumpt.
Corupţie, substantiv feminin
Sinonime:
coruptibilitate; decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ,
imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, prevaricațiune, stricăciune, viciu, (rar) deşănţare, (învechit) aselghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (figurat) descompunere, putreziciune, (rar, figurat) putrefacţie, (învechit, figurat) putrejune; seducere.
Desfătare, substantiv feminin
Sinonime:
delectare, plăcere, încântare, petrecere, veselie, farmec, voluptate, vrajă, (învechit şi regional) tefericie, (învechit) încântec, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune, bucurie; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu. Desfățare, substantiv
Sinonime:
desfățat, dezbrăcare, lăsare fără rufărie, scoatere; (prin analogie) evitare; (regional) etalare.
Desfrânare, substantiv feminin Sinonime:
destrăbălare, desfrâu, dezmăţ, corupţie, depravare, imoralitate, stricăciune, decădere.
Desfrâu, substantiv neutru Sinonime:
dezmăţ, corupţie, depravare, imoralitate; orgie, bacanală.
Destrăbălat (destrăbălată), adjectiv Sinonime:
dezmăţat, desfrânat, decăzut, corupt, imoral.
Deşănţat (deşănţată), adjectiv Sinonime:
dezordonat, dezmăţat, ciudat, straniu, deşucheat, destrăbălat.
Deşucheat (deşucheată), adjectiv
Sinonime:
nebun, smintit, ţicnit; dezmăţat, destrăbălat, deşănţat, aiurea, aiurit, bezmetic, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neruşinat, obscen, pervertit, pornografic, scabros, scârbos, stricat, trivial, vicios, vulgar, zănatic, zăpăcit, zurliu, alienat, dement, descreierat, înnebunit.
Libertin (libertină), adjectiv
Sinonime:
afemeiat, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, epicurian, imoral, impudic, indecent, lasciv, libidinos, licențios, lipsit de restricții, nerușinat, pervertit, stricat, uşuratic, vicios.
Libertinaj, substantiv neutru
Sinonime:
crailâc, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, devergondaj, dezmăț, imoralitate, independență, intemperanță, lascivitate, libertate, libertinism, licență, luxură, orgie, turpitudine, (învechit) libertinagiu.
Orgie, substantiv feminin
Sinonime:
bacanală, deboșă, desfrâu, dezmăț, imoralitate, libertinaj, luxură, partuză, petrecere (desfrânată), stricăciune morală, (familiar) prodigalitate, (familiar) profuziune, (familiar) supraabundență, (învechit și popular) scârnăvie, (învechit) paranghelie, (învechit) rușinare, (învechit) slobozenie, (învechit) slobozie, (învechit) zamparalâc, (plural) saturnale, (plural) saturnalii.
Pierzanie, substantiv feminin
Sinonime:
amărăciune, catastrofă, corupție, decadență, decădere, decedare, deces, degradare (morală), depravare, desfrânare, desfrâu, desperare, destrăbălare, dezastru, dezmăț, dispariție, disperare, durere, imoralitate, jale, masacru, măcel, moarte, năruire, nenorocire, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzare, prăbușire, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, răposare, ruină, sfârșit, stingere, stricăciune, sucombare, suferință (mare), ucidere în masă, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putrefacție, (figurat) putreziciune, (învechit și figurat) putrejune, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) pieire, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (popular) avort, (rar) deșănțare, (regional) pieiște.
Putreziciune, substantiv feminin
Sinonime:
cadavru, corupţie, decadență, decădere, depravare, descompunere, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, hoit, imoralitate, mortăciune, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, putrefacție, putregai, putrezire, stricăciune, viciu, (învechit și regional) putrejune, (învechit) putrezeală, (livresc) putriditate, (rar) putrezime.
Sardanapalic (sardanapalică), adjectiv Sinonime:
îmbelșugat, luxos, cu risipă, în dezmăț.
Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime:
avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.
Viciu, substantiv neutru Sinonime:
defect, cusur, neajuns, lipsă; desfrâu, dezmăţ, destrăbălare, corupţie.
Amoralitate, substantiv
Sinonime:
dezmăț, imoralitate, perversiune.
Desfrânat, adjectiv
Sinonime:
corupt; (și cu rol de substantiv) depravat, destrăbălat, dezmățat, imoral, stricat, (popular) curvar, (învechit) preacurvar, preacurvitor.
Curvar, adjectiv și substantiv
Sinonime:
depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmăţat, imoral, stricat.
Demoralizat, adjectiv
Sinonime:
descurajat, deprimat; corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmăţat, imoral, neruşinat, pervertit, stricat, vicios.
Descompunere, substantiv
Sinonime:
desfacere, despărţire, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, separare, (rar) dezalcătuire; putrefacţie, alterare, râncezire; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, dezmembrare, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune.
Destrăbăla, verb
Sinonime:
a avea purtări dezmățate, a duce o viață de petreceri ușoare, a trăi în desfrâu, a se strica, a se desfrâna, a se deprava; a corupe, a vicia, a perverti.
Destrăbălare, substantiv
Sinonime:
corupţie, desfrâu, dezmăț.
Deşănţare, substantiv
Sinonime:
corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.
Deşănţat, adjectiv
Sinonime:
obscen; bizar, ciudat, corupt, curios, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmăţat, dezordonat, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, imoral, inexplicabil, insolit, năstruşnic, neglijent, neîngrijit, neobişnuit, neruşinat, original, paradoxal, pervertit, singular, straniu, stricat, vicios.
Bacanală, substantiv
Sinonime:
desfrâu, desfrânare, destrăbălare, dezmăț, orgie, petrecere indecentă; (la plural) saturnalii, saturnale.
Disoluție, substantiv
Sinonime:
descompunere, dezagregare, dezintegrare; decădere, degradare, corupție, dezmăț.
Devergondaj, substantiv (franțuzism)
Sinonime:
desfrânare, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, impudicitate, indecență, libertinaj, viciu, (prin extensiune) exces.
Devergonda, verb
Sinonime:
a se desfrâna, a se destrăbăla, a se dezmăța, a se strica.
Disolut, adjectiv
Sinonime:
corupt, decăzut, desfrânat, dezmățat.
Putrejune, substantiv
Sinonime:
(învechit) corupție, decadență, decădere, depravare, descompunere, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, putrefacție, putregai, putreziciune, putrezire, stricăciune, viciu.
Corupțiune, substantiv
Sinonime:
adulterare, alterare, alterație, alterațiune, coruptibilitate, corupție, decadență, decădere, declasare, decompoziție, degenerare, degenerescență, degradare, degradație, degradațiune, delicvescență, denaturare, depravare, desfătare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, falsificare, imoralitate, malversație, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pestilență, pierzanie, pierzare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, prevaricare, putreziciune, seducere, stricăciune, turpitudine, venalitate, viciu, (figurat) cangrenă, (figurat) descompunere, (învechit, figurat) putrejune, (rar, figurat) putrefacție, (rar) deșănțare; (învechit) aselghiciune, aselghie.
Disipație, substantiv
Sinonime:
cheltuială nechibzuită, exces, prodigalitate; desfrâu, dezmăț, licență, perdiție; (figurat) neatenție; disipare.
Slobozie, substantiv
Sinonime:
(învechit) autonomie, colonie, desfrâu, dezmăț, dezrobire, eliberare, emancipare, emancipație, independență, învoire, liberare, libertate, neatârnare, orgie, permisie, posesiune, scutire, suveranitate.
Teşmenit, adjectiv
Sinonime:
(regional) buimăcit, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, fâstâcit, imoral, intimidat, încurcat, nerușinat, netrebnic, pervertit, stricat, vicios, zăpăcit.
Preacurvire, substantiv
Sinonime:
adulter, corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.
Preaiubire, substantiv
Sinonime:
adulter, corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.
Preacurvie, substantiv (învechit)
Sinonime:
adulter, corupție, crailâc, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.
Preacurvar, adjectiv
Sinonime:
adulter, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, imoral, infidel, necredincios, nefidel, stricat.
Aselghie, substantiv (învechit)
Sinonime:
corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.
Împușcă-n-lună, substantiv (popular)
Sinonime:
dezmățat, extravagant.
Stricat (stricată), adjectiv
Sinonime:
acrit, acru, alterat, avariat, becisnic, bolnav, cariat, certat, contrafăcut, corupt, dărăpănat, decăzut, defect, defectat, defectuos, deformat, degradat, denaturat, depravat, deranjat, dereglat, descompus, desfăcut, desfrânat, destrăbălat, deteriorat, dezmățat, falsificat, fermentat, forțat, găunos, găurit, greșit, hârbuit, hodorogit, imoral, incorect, împuțit, înăcrit, învechit, măcinat, mâniat, mutilat, necorect, nerușinat, paradit, părăginit, pervertit, pocit, poluat, ponosit, prăpădit, prost, rablagit, rău, rânced, ros, ruinat, rupt, scâlciat, schilod, schilodit, schimonosit, spart, spălăcit, stătut, stâlcit, stropșit, supărat, șters, tocit, uzat, vătămat, viciat, vicios, (figurat) schingiuit, (învechit și popular) searbăd, (învechit și regional) rușinat, (învechit și regional) scorboroșit, (învechit și regional) scorburos, (învechit) aselghicesc, (învechit) demoralizat, (învechit) preacurvar, (învechit) preacurvitor, (învechit) spurcat, (livresc) libertin, (Moldova) hrentuit, (popular și familiar) parșiv, (popular) curvar, (popular) deșucheat, (prin Maramureș) scopt, (rar) deșănțat, (rar) detracat, (rar) răblărit, (rar) smintit, (regional și familiar) părăduit, (regional) mocnit, (regional) răntuit, (regional) sărbezit, (regional) șucheat, (regional) teșmenit.
Preacurvitor, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, imoral, stricat.
Ruşinare, substantiv
Sinonime:
desfrâu, dezmăț, jenă, orgie, rușine, sfială, sfiiciune, stânjeneală, stânjenire, stinghereală, (învechit) goliciune, (învechit) rușinăciune, (învechit) umilire.
Parşivenie, substantiv (popular)
Sinonime:
abjecție, dezmăț, fărădelege, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, nerușinare, netrebnicie, păcătoșie, ticăloșie, (rar) murdărie.
Dematerializa, verb
Sinonime:
a anihila, a dezintegra, (figurat) a idealiza, (figurat) a înnobila, (învechit) a (se) desmaterializa, (învechit) a (se) dezmaterializa.
Imoral, adjectiv
Sinonime:
amoral, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, impudic, impur, indecent, libertin, licențios, necuviincios, neetic, nemoral, nerușinat, nesănătos, obscen, pervertit, pornografic, scabros, scandalos, scârbos, stricat, trivial, vicios, vulgar, (familiar) porcos, (figurat) decoltat, (figurat) deocheat, (figurat) îmbăiat, (figurat) picant, (figurat) piperat, (figurat) porcesc, (figurat) spurcat, (învechit și popular) scârnav, (învechit și popular) slobod, (învechit și regional) rușinat, (învechit) aselghicesc, (învechit) demoralizat, (învechit) preacurvar, (învechit) preacurvitor, (popular și familiar) deșucheat, (popular și familiar) parșiv, (popular) curvar, (rar) deșănțat, (regional) porcotos, (regional) șucheat, (regional) teșmenit.
Aselghicesc, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, imoral, nerușinat, pervertit, stricat, vicios.
Aselghiciune, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu, (învechit) aselghie.
Zărpălatic, adjectiv (regional)
Sinonime:
chefliu, dezmățat, fără scrupule, flușturatic, fluturatic, frivol, neserios, ușuratic, vânturatic, zăpăcit, zvânturat, zvânturatic; (variante) zarpalatec, zarpalatic, zărpălatec.
Destrăbălăciune, substantiv (regional)
Sinonime:
corupție, decadență, desfrâu, destrăbălare, destrăbălat, dezmăț, imoralitate, perdiție, pierzare, viciu, (învechit) destrămare, (învechit) destrămătură, (regional) destrăbălătură.