Despicat, adjectiv
Sinonime:
bifid, crăpat, cvadrifid, plesnit, ramificat, rimiform, spart, spintecat, tăiat, trifid, (industrie) șpăltuit, (învechit) despintecat, (regional) înspicat, (regional) răspicat, (regional) șfărghiat. Despicat, substantiv
Sinonime:
despicare.
Despicătură, substantiv feminin
Sinonime:
crăpătură, despicare, spintecătură, șliț, tăietură, (Moldova) despintecătură, (regional) deșpicătură.
Crăpătură, substantiv feminin
Sinonime:
căscătură, ciobitură, ciocnitură, crachelură, crăpare, crăpăturică, crestătură, crevasă, deschizătură, despicătură, diaclază, fantă, fisură, gaură, gelivură, incizură, întredeschidere, întredeschizătură, lezardă, plesnitură, riz, ruptură, săpătură, scizură, spărtură, spintecătură, tăietură, (învechit) spărgătură, (învechit) spărsătură, (regional) hârtop, (regional) pleasnă, (regional) ștezură, (variantă) crepătură.
Deschidere, substantiv feminin
Sinonime:
acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță. Deșchidere, substantiv
Sinonime:
(popular) deschidere.
Falie, substantiv feminin
Sinonime:
casură, crachelură, crevasă, fantă, fisură, fractură, interstițiu, spărtură, renură, ruptură, despicătură, (geologie) paraclază; deficiență, feblețe, slăbiciune.
Halcă, substantiv feminin Sinonime:
bucată, hartan, dărab; codru; despicătură, parte.
Ruptură, substantiv feminin Sinonime:
sfâşietură, spărtură, crăpătură, despicătură; zdreanţă, cârpă; hartan, halcă.
Spărtură, substantiv feminin Sinonime:
crăpătură, gaură, despicătură; fărâmătură, ciob, hârb, frântură, ruptură; (figurat) disensiune, dezbinare, conflict, ceartă.
Tăietură, substantiv feminin
Sinonime:
anulare, circumcizie, contur, croială, curătură, decupaj, despicătură, incizie, înjunghietură, înțepătură, junghi, junghietură, linie, (botanică) lumânărica-pământului, rană, retezătură, săpătură, (minerit) șliț, ştersătură, teren despădurit, trăsătură, zvâcnet.
Crăpat, adjectiv
Sinonime:
spart, despicat, întredeschis, deschis, fisurat. Crăpat, substantiv
Sinonime:
spargere, despicare, întredeschidere, fisurare; (figurat, articulat) decedatul, mortul. Crăpăt, substantiv
Sinonime:
arşiţă, caniculă, (la plural) călduri, dogoare, dogoreală, fierbinţeală, năbuşeală, năduf, năduşeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpuşeală.
Despicare, substantiv
Sinonime:
crăpare, crăpat, despicat, spargere, spart, spintecare, spintecat, tăiat, tăiere, şpăltuire; deschidere.
Spintecare, substantiv
Sinonime:
crăpare, crăpat, despicare, despicat, rupere, sfâșiere, spargere, spart, spintecat, tăiat, tăiere.
Spintecătură, substantiv
Sinonime:
crăpătură, despicătură, ruptură, sfâșietură, tăietură, (învechit) spărtură.
Tăiat, adjectiv
Sinonime:
anulat, brânzit, ciopârțit, despicat, feliat, operat, retezat, sculptat, suprimat, tuns, (Moldova) corăslit, (regional) sărbezit; (despre răsuflare, respirație) cu ritmul slăbit, oprit. Tăiat, substantiv
Sinonime:
ciopârțire, despicare, feliere, împărțire, retezare, sculptare.
Cvadrifid, adjectiv
Sinonime:
(despre frunze) despicat în patru, divizat în patru.
Spargere, substantiv
Sinonime:
ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, deschidere, despicare, despicat, dezbinare, disensiune, distrugere, erupție, explodare, fisurare, fisurat, forțare, furt, găurire, împrăștiere, încetare, înfrângere, învingere, jefuire, neînțelegere, nimicire, plesnire, plesnit, pocnire, risipire, rupere, scindare, sfărâmare, sfârșit, spart, spintecare, spintecat, străpungere, stricare, tăiat, tăiere, terminare, violare, vulcanism, zdrobire.
Îngemănat, adjectiv
Sinonime:
amestecat, bifurcat, îmbinat, împerecheat, împreunat, îngenat, reunit, unit, (învechit) îngemănărat, (învechit; despre copita unui animal) despicată, (livresc) geminat, (popular) geamăn.
Prelucă, substantiv (regional)
Sinonime:
crâng, despicătură, gaură, imaș, izlaz, luncă, pășune, poiană (mică), rariște, scobitură, spărtură, staul, vale, vâlcea, zăvoi, (învechit) preluce, (regional) lucină.
Despintecător, adjectiv (învechit)
Sinonime:
despicător, spintecător.
Despintecătură, substantiv (regional)
Sinonime:
despicătură.
Brizură, substantiv
Sinonime:
bucată, crăpătură, despicătură, fragment, ruptură, sfărâmătură, (regional) dărab.
Splint, substantiv
Sinonime:
(tehnică) cui de siguranță, cui spintecat. Șplint, substantiv
Sinonime:
(tehnică) cui de siguranță, cui despicat, splint, splintur.
Șfărghiat, adjectiv (regional)
Sinonime:
așchiat, despicat, (regional) șfărghit.
Măzănăios, adjectiv (regional)
Sinonime:
greu de despicat, noduros, răsucit, (regional) măzănăit.