Desfunda, verb Sinonime:
a destupa, a desface; a desţeleni.
Desfundare, substantiv
Sinonime:
destupare, curățare; desţelenire.
Desfundat, adjectiv
Sinonime:
curățat, cu fundul scos, cu capacul scos, cu dopul scos, deschis, deblocat, destupat, desţelenit; impracticabil.
Desfundător, substantiv (învechit)
Sinonime:
destupător.
Destupa, verb Sinonime:
a desfunda, a deschide, a desface.
Desţeleni, verb
Sinonime:
a desfunda; a ara adânc, a cultiva, (învechit şi regional) a ogorî; a ieși din rădăcini.
Impracticabil (impracticabilă), adjectiv
Sinonime:
defect, degradat, desfundat, dificil, inabordabil, inaccesibil, infrecventabil, inutilizabil, rău, stricat.
Ogorî, verb
Sinonime:
a ara, a desţeleni, a lucra; a desfunda.
Debloca, verb
Sinonime:
a degaja, a elibera, a slăbi; a desfunda, a curăța; (termen militar) a despresura.
Deblocat, adjectiv
Sinonime:
degajat, eliberat; curățat, desfundat; (termen militar) despresurat. Deblocat, substantiv
Sinonime:
deblocare, degajare.
Dezobstrua, verb
Sinonime:
a destupa, a desfunda.
Despotmoli, verb
Sinonime:
(regional) a (se) dezgloda, a (se) deznămoli; a desfunda, a destupa.
Destupare, substantiv
Sinonime:
deblocare, deschidere, desfundare.
Destupat, adjectiv
Sinonime:
deblocat, deschis, desfundat.
Desţelenire, substantiv
Sinonime:
desfundare.
Desţelenit, adjectiv
Sinonime:
desfundat, (învechit şi regional) nou, bun de lucrat.
Dezobstruant, adjectiv
Sinonime:
desfundător, destupător.
Disfunda, verb (regional)
Sinonime:
a desfunda.
Disfundătură, substantiv (regional)
Sinonime:
desfundătură.
Dezobstruare, substantiv
Sinonime:
desfundare, destupare, dezobliterație, dezobstrucție.
