Deranjament
Deranjament,
substantiv
neutru
Sinonime
:
defecţiune,
perturbare,
dereglare,
defectare,
defect,
stricăciune;
diaree,
indigestie,
tulburare.
Defect
Defect,
substantiv
neutru
Sinonime
:
lipsă,
scădere,
imperfecţiune,
viciu,
neajuns,
meteahnă,
cusur,
beteşug,
racilă,
hibă,
păcat;
deranjament,
stricăciune.
Defect,
adjectiv
Sinonime
:
defectat,
deranjat,
dereglat,
stricat,
(rar)
detracat,
smintit.
Indispoziţie
Indispoziție,
substantiv
feminin
Sinonime
:
agitație,
amăreală,
boală
ușoară,
deranjament,
indigestie,
indispunere,
mahmureală,
mâhnire,
mocneală,
neliniște,
plictis,
plictiseală,
posomorală,
posomoreală,
proastă
dispoziție,
prodrom,
racilă,
răuț,
supărare,
surescitare,
tensiune,
urât,
(fiziologie)
ciclu,
(fiziologie)
menstruație,
(fiziologie)
period,
(învechit
și
familiar)
parapon,
(învechit
și
popular)
voie
rea,
(învechit)
îndemână,
(învechit)
nedispozițiune,
(învechit)
stenahorie,
(învechit)
zaiflâc,
(rar)
mahmurie,
(regional
și
familiar)
pântecăraie,
(regional)
bănat,
(regional)
dălăceală,
(regional)
pioceală,
(regional)
pircoteală,
(regional)
terteleag,
(variantă)
(învechit)
indispozițiune.
Perturbare
Perturbare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
deranjament,
dezordine,
dereglare,
tulburare,
neorânduială.
Tulburare
Tulburare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
învolburare,
agitare,
mişcare;
(figurat)
neastâmpăr,
nelinişte,
îngrijorare,
frământare,
emoţie,
confuzie;
(figurat)
mânie,
furie;
tumult,
dezordine,
răzvrătire,
răzmeriţă,
răscoală;
dereglare,
perturbare,
deranjament.
Defecţiune
Defecţiune,
substantiv
Sinonime
:
defect,
defectare,
deranjament,
dereglare,
(livresc)
disfuncţionalitate;
abandon,
apostazie,
dezertare,
dezerțiune,
fugă
de
la
datorie;
(variantă)
defecție.
Dereglare
Dereglare,
substantiv
Sinonime
:
defect,
defectare,
defecțiune,
deranjament,
deranjare,
dereglaj,
dereglat,
disfuncție,
disfuncționalitate,
stricare,
(medicină)
tulburare.
Diaree
Diaree,
substantiv
Sinonime
:
(medicină)
(popular)
cufureală,
lamoste,
pântecare,
pântecăraie,
pârţuică,
treapăd,
trepădare,
urdinare,
vintre,
(învechit
şi
regional)
scursoare,
(învechit)
scursură,
(eufemistic)
deranjament.
Perturbațiune
Perturbațiune,
substantiv
Sinonime
:
(învechit)
convulsie,
criză,
deranjament,
destabilizare,
dezechilibrare,
dezorganizație,
modificare,
neregularitate,
perturbare,
perturbație,
tulburare.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Tăleraș
Vămuială
Deranjament
Măcieș
Lemn
Povară
Eroga
Măturice
încălecare
Scurmare
Hondrăni
Represiune
Ocărî
Incorect
îndemnătoriu
Olăritură
Scutece
Tist
Gâgâit
Prințipat
Delimita
Sabordare
Coajă
Compozitor
împins
Decădere
Neacceptat
Histeroscopie
întârziat
Citeţ
Vampină
Căldușor
Taftur
Cofret
Semiconductor
Confuză
Biciuitor
Ciorofleț
Sicriuaș
Jepcănitor
Informațional
Hiperurbanism
Ud
Scârbit
Anevoinţă
întocmi
Articulat
Turtă
Vorbărie
Bimensual
înfocat
Opozitiv
Cutaneu
Pliabil
Săgeată
Ezita
întâietate
întocmai
Felcuță
Geambaşie
Iarba-datului-şi-a-faptului
Pantalon
Mânioasă
Nărui
Lipsă
Entomoid
Nedumesnicie
Flotare
încuraja
Materie
Huhurez
Izgoni
Aidoma
Desfatnic
Lip
Regenerativ
Sezisa
Cazan
Ai
Egutaj
Stuka
Vitros
Băcănii
Droga
Confidenţă
Negru
Complotului
Decalvație
Olar
Ciocul-cucoarei
Tensionat
Minuțioasă
Spumă
Celebra
Usca
Imputent
Horj
Scheunătură
Sicofant
Libov
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
RSS