Deșerta
Deșerta, verb
Sinonime: a goli, a scoate, a elimina, a descărca.  
 
Deşertăciune
Deşertăciune, substantiv feminin
Sinonime: orgoliu, vanitate, inutilitate, nimic, nimicnicie, zădărnicie, (învechit) mişelie, nimicie.  
 
Deşertare
Deşertare, substantiv
Sinonime: descărcare, golire, deșertat.  
 
Deşertat
Deşertat, substantiv
Sinonime: descărcare, golire.

Deşertat, adjectiv
Sinonime: golit, descărcat.  
 
Deșertațiune
Deșertațiune, substantiv (învechit)
Sinonime: deșertăciune.  
 

Descărca
Descărca, verb
Sinonime: a scăpa de, a se uşura; a se dezlănţui, a se revărsa, a deşerta, a goli, (rar) a vida, (popular) a zvânta, (învechit şi regional) a scurge, (prin vestul Munteniei) a sicni; a trage, (învechit şi popular) a slobozi.  
 
Fum
Fum, substantiv neutru
Sinonime: brumă, ceață, dezinfectare, emanație, exhalație, fumerolă, fumigație, gaz, mofetă, negură, pâclă, praf, smog; (învechit) casă, cămin, gospodărie; (figurat) amăgire, deșertăciune, înceţoşare, întunecare; (figurat, la plural) aroganţă, făloșenie, fudulie, împăunare, înfumurare, îngâmfare, preţiozitate, trufie.  
 
Goli
Goli, verb
Sinonime: a descărca, a despuia, a deşerta, a dezbrăca, a dezgoli, a evacua, a jefui, a prăda, a rămâne gol, a seca, a secătui, a vărsa, (astăzi rar) a slei; (familiar) a evacua fecalele, a urina.  
 
Mişelie
Mişelie, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, deșertăciune, fărădelege, ignominie, infamie, inutilitate, josnicie, lipsă, mârșăvie, mizerie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, nevoie, nimic, sărăcie, ticăloşie, turpitudine, zădărnicie, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) nimicnicie, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (rar) scelerație, (regional) mârșăvenie.  
 
Nimicnicie
Nimicnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: deşertăciune, inutilitate, nimic, zădărnicie, (învechit) mișelie, (învechit) nimicie.  
 
Turna
Turna, verb
Sinonime: a vărsa, a răsturna, a deşerta; (figurat) a potrivi, a aranja, a croi; a compune, a redacta, a formula; (figurat) a denunța, a reclama, a pârî.  
 
Zădărnicie
Zădărnicie, substantiv feminin
Sinonime: nefolos, inutilitate, deşertăciune; vanitate, trufie, îngâmfare, ambiţie.  
 
Descărcare
Descărcare, substantiv
Sinonime: descărcat, deşertare, deşertat, golire, golit; tragere, (învechit şi popular) slobozire.  
 
Descărcat
Descărcat, substantiv
Sinonime: descărcare, deșertare, golire, vidare.  
 
Inanitate
Inanitate, substantiv
Sinonime: deșertăciune, futilitate, inutilitate, vanitate, zădărnicie.  
 
Golire
Golire, substantiv
Sinonime: descărcare, despuiere, deșertare, dezbrăcare, dezgolire, evacuare.  
 
Inutilitate
Inutilitate, substantiv
Sinonime: balivernă, deşertăciune, futilitate, inanitate, ineficacitate, lipsă de utilitate, (învechit) mişelie, neutilitate, nimic, nimicie, nimicnicie, redundanţă, vanitate, zădărnicie.  
 
Sicni
Sicni, verb
Sinonime: (regional) a descărca, a deșerta, a goli, a seca.  
 
Vanitate (vanități)
Vanitate (vanități), substantiv
Sinonime: ambiție neîntemeiată, aroganță, fatuitate, gloriolă, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrie, orgoliu, ostentație, pretenție, suficiență, trufie, țanțoșie; (la plural) deșertăciune, futilitate, himeră, inanitate, insignifianță, inutilitate, zădărnicie.  
 
Nimicie
Nimicie, substantiv (învechit)
Sinonime: deșertăciune, inutilitate, nimic, nimicnicie, zădărnicie, (variantă) nimiccie.  
 
Vida
Vida, verb
Sinonime: a aneantiza, a descărca, a deşerta, a face vid, a goli, a lipsi complet de aer.  
 
Nălucință
Nălucință, substantiv (învechit)
Sinonime: deșertăciune, farmec, vanitate, vrajă.  
 
Abandonat
Abandonat, adjectiv
Sinonime: delăsat, deșertat, fără familie, inutilizat, lăsat în paragină, nefrecventat, nepopulat, neterminat, părăsit, repudiat, uitat, vid, (învechit și popular) oropsit, (învechit și regional) năpustit.

Abandonat, substantiv
Sinonime: abandon, renunțare.  
 
Deșartaciune
Deșartaciune, substantiv (învechit)
Sinonime: deșertăciune.

Deșartăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: deșertăciune.

Deșărtăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: deșertăciune.  
 
Dișărtăciune
Dișărtăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: deșertăciune.  
 
Deșirtare
Deșirtare, substantiv (regional)
Sinonime: deșertare.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar