Deșartaciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
deșertăciune. Deșartăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
deșertăciune. Deșărtăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
deșertăciune.
Deşert (deșartă), adjectiv
Sinonime:
gol, pustiu, nelocuit, nepopulat; vanitos, mândru, orgolios; amăgitor, efemer, găunos, iluzoriu, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, ireal, înşelător, nefolositor, netrebuincios, neutil, pieritor, schimbător, scorburos, temporar, trecător, van, vremelnic, zadarnic.
Iluziune, substantiv
Sinonime:
aberație, amăgire, aparență, fantasmă, himeră, iluzie, irealitate, închipuire, înșelare, miraj, nerealitate, speranță deșartă, superstiție, utopie, vedenie.
Elucubrațiune, substantiv
Sinonime:
aberațiune, divagație, elaborație, elucubrație, extravaganță, fantazie, închipuire fantastică, lucrare îndelungată și stăruitoare, utopie, uvraj laborios și absurd, vorbărie deșartă.
Gloriolă, substantiv
Sinonime:
aroganță, glorie deșartă, suficiență, vanitate.