Cumsecade, adjectiv
Sinonime:
binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit. Cumsecade, adverb
Sinonime:
bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.
Cumsecădenie, substantiv feminin Sinonime:
onestitate, bună credinţă, fidelitate, sinceritate.
Acătării, adjectiv Sinonime:
bun, convenabil, potrivit; frumos; prezentabil, cumsecade, vrednic.
Binecrescut (binecrescută), adjectiv Sinonime:
cuviincios, cumsecade, educat, respectuos, politicos, decent, la locul lui, de treabă, cuminte.
Binevoitor (binevoitoare), adjectiv Sinonime:
cumsecade, amabil, serviabil, generos, darnic, filantrop.
Binefăcător (binefăcătoare), adjectiv
Sinonime:
amabil, benefic, binevenit, bun, bunătatnic, cumsecade, darnic, favorabil, folositor, generos, milos, milostiv, prielnic, propice, util, (învechit și regional) birefăcător, (învechit) părtinitor.
Bun (bună), adjectiv Sinonime:
cumsecade, binevoitor, generos, amabil, de inimă; de treabă; blând, prietenos, îngăduitor, blajin, calm, paşnic, potolit, liniştit, cuminte, ascultător, cuviincios; agreabil, plăcut, satisfăcător, convenabil, util, binevenit, de preţ, potrivit, corespunzător, apt; înzestrat, destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, vrednic; valabil, nealterat, nescăzut, neuzat, în circulaţie.
Bună-credinţă, substantiv feminin Sinonime:
sinceritate, onestitate, cumsecădenie, francheţe, fidelitate, devotament, lealitate, loialitate.
Bunătate, substantiv feminin Sinonime:
buneţe, cumsecădenie, omenie, generozitate, bunăvoinţă, amabilitate, blândeţe, îngăduinţă.
Camaraderesc (camaraderească), adjectiv Sinonime:
prietenesc, tovărăşesc, colegial; loial, cinstit; onest, corect, cumsecade, de bună credinţă.
Cinstit (cinstită), adjectiv Sinonime:
onest, corect, cumsecade, de bună credinţă, loial; virtuos, cast, pur, nevinovat; stimat, onorat, respectat.
Corect (corectă), adjectiv Sinonime:
cumsecade, onest, cinstit, loial, de bună credinţă, de caracter, ireproşabil; adevărat, just, drept, întemeiat.
Corectitudine, substantiv feminin Sinonime:
probitate, cinste, onestitate, cumsecădenie.
Cuminte, adjectiv Sinonime:
cumsecade, aşezat, serios, potolit, blajin, blând, calm, paşnic, liniştit, ascultător, de treabă; cu judecată, deştept, înţelept. Cuminte, adverb
Sinonime:
chibzuit.
Cuviincios (cuviincioasă), adjectiv
Sinonime:
politicos, respectuos, binecrescut, decent, cumsecade, educat, la locul lui, de treabă; adecvat, cerut, conform, convenabil, corespunzător, cuvenit, indicat, meritat, necesar, nimerit, oportun, potrivit, recomandabil, recomandat, trebuincios, trebuitor.
Decent (decentă), adjectiv
Sinonime:
cuviincios, cumsecade, la locul său, respectuos, politicos; pudic, ruşinos, sfios; acceptabil, onorabil.
Drept (dreaptă), adjectiv
Sinonime:
orizontal, plan, neted, direct, (livresc) rectiliniu, (popular) oblu, vertical, erect, abrupt, neaplecat, ţeapăn, plat, şes, (regional) şesos, (Oltenia şi Banat) polejnic, (învechit) tins, tocmai, (figurat) ras, şters; imparţial, neparţial, nepărtinitor, obiectiv, (învechit) nefăţărit, adevărat, echitabil, just, îndreptăţit, cinstit, integru, cumsecade, moral, curat, corect.
Generozitate, substantiv feminin
Sinonime:
altruism, atitudine generoasă, bunătate, caritate, clemență, cumsecădenie, dărnicie, filantropie, galantonie, largheţe, liberalitate, magnanimitate, mansuetudine, mărinimie, munificență, nobleţe.
Integritate, substantiv feminin Sinonime:
cinste, probitate, cumsecădenie, onestitate; deplinătate, plenitudine.
Îngăduitor (îngăduitoare), adjectiv
Sinonime:
binevoitor, blând, bun, compătimitor, concesiv, cumsecade, de treabă, generos, iertător, indulgent, împăciuitor, îndurător, înţelegător, mărinimos, milos, milostiv, omenos, tolerant, (învechit și regional) milostivnic, (învechit) cruțător, (învechit) milosârd, (învechit) milosârdnic, (învechit) mizericordios, (învechit) omenit, (învechit) priincios, (învechit) priitor, (învechit) răbdător, (livresc) clement.
Înțelegător (înțelegătoare), adjectiv Sinonime:
ascultător, supus, docil, cuminte, rezonabil, bun, cumsecade.
Leal (leală), adjectiv Sinonime:
cinstit, corect, sincer, onest, franc, moral, cumsecade.
Omenos (omenoasă), adjectiv
Sinonime:
agreabil, blând, bun, cumsecade, de treabă, îngăduitor, înţelegător, milos, plăcut, plin de omenie, uman, (învechit) omenit.
Uman (umană), adjectiv Sinonime:
omenesc, omenos; blând, milos, cumsecade, blajin, bun, caritabil; pământesc, terestru.
Educat, adjectiv
Sinonime:
binecrescut, citit, civilizat, cult, cultivat, cumsecade, instruit, învățat, manierat, politicos, (învechit) educarisit, (învechit) educaționirisit, (învechit) pedepsit, (învechit) politicit, (învechit) spudaxit, (rar) școlit.
Omeneşte, adverb
Sinonime:
binevoitor, cu bunăvoință, cu omenie, cumsecade.
Omenit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
amabil, binevoitor, blând, bun, cinstit, cumsecade, îngăduitor, înțelegător, omenos, onest, onorabil, onorat, prețuit, respectabil, respectat, stimabil, stimat, venerabil.