Consternare, substantiv
Sinonime:
surpriză neplăcută, stupoare, consternație, uimire.
Consternaţie, substantiv
Sinonime:
consternare, perplexitate, stupefacţie, stupoare, surprindere, surpriză, uimire, uluială, uluire.
Consternat, adjectiv
Sinonime:
cuprins de consternare, înmărmurit, încremenit, stupefiat, uimit.
Consternațiune, substantiv
Sinonime:
consternație, consternare.
Stupefiere, substantiv
Sinonime:
consternare, încremenire, năucire, stupefacție, stupoare, surpriză, uimire, uluire.
Etonament, substantiv (învechit)
Sinonime:
consternare, consternație, stupefacție, stupoare, surpriză, uimire.
Surprindere, substantiv
Sinonime:
consternare, descoperire, observare, perplexitate, sentiment de uimire, sesizare, stupefacție, stupoare, surpriză, uimire, uluială, uluire, (rar) consternație.
Uluire, substantiv
Sinonime:
amețeală, buimăceală, buimăcire, consternare, consternație, minunare, năuceală, năucire, perplexitate, stupefacție, stupefiere, stupoare, surprindere, surpriză, uimire, uluială, zăpăceală, (învechit) minune, (învechit) uimeală.