Concluzie, substantiv feminin Sinonime:
rezultat, încheiere, consecinţă.
Aşadar, adverb Sinonime:
deci, prin urmare, în concluzie, în consecinţă.
Bilanţ, substantiv neutru Sinonime:
socoteală, rezultat, încheiere, situație; balanță; concluzie; sold.
Consecinţă, substantiv feminin
Sinonime:
urmare, rezultat, concluzie, efect, repercusiune, (învechit) urmă, (figurat) rod.
Corolar, substantiv neutru Sinonime:
concluzie, urmare, consecinţă.
Efect, substantiv neutru
Sinonime:
rezultat, rod, consecinţă, urmare, concluzie; impresie, senzaţie; (plural) echipament; acţiune, influenţă, înrâurire; (efect fotoconductiv) fotoconductibilitate; (efect de comerț) bilet la ordin, hârtie de valoare, scrisoare de schimb, titlu de credit, trată, warant.
Epilog, substantiv neutru
Sinonime:
concluzie, deznodământ, final, încheiere, perorație, rezumat, sfârşit, (învechit) epilogon, (învechit) epilogos, (livresc) fine.
Fine, substantiv neutru
Sinonime:
capăt, deznodământ, epilog, final, încheiere, sfârşit; (locuțiune adverbială) (în fine) în sfârșit, în concluzie.
Încheiere, substantiv feminin
Sinonime:
cabaletă, capăt, concluzie, contractare, deznodământ, epilog, final, finalizare, isprăvire, îmbinare, închidere, lichidare, perfectare, semnare, sfârșire, sfârşit, terminare, (învechit) istov, (învechit) statornicire, (regional) îmbumbare.
Lecție, substantiv feminin
Sinonime:
bătaie, corecţie, dojană, imputare, morală, mustrare, observaţie, pildă, povață, reproș, sfat; concluzie, conferință, curs, demonstrație, experiență, expunere, instruire, învățământ, învățătură, meditație, oră (de învățământ), prelegere, repetiție, temă; regulă de conduită; (variantă) lecțiune.
Morală, substantiv feminin Sinonime:
etică; (familiar) dojană, mustrare, ceartă, observaţie; învăţătură, concluzie.
Rezoluţie, substantiv feminin
Sinonime:
apostilă, concluzie, decizie, hotărâre, încheiere, rezolvare, (rusism învechit) nadpis, (variantă) rezoluțiune.
Rezultat, substantiv neutru Sinonime:
urmare, consecinţă, efect, rod, concluzie.
Urmare, substantiv feminin Sinonime:
consecinţă, concluzie, efect, rezultat, rod, repercusiune.
Implicaţie (implicaţii), substantiv feminin
Sinonime:
complicitate, concluzie, consecinţă, corolar, incidență, repercusiune, rezultat, sechelă, (variantă) implicațiune.
Învăţământ, substantiv
Sinonime:
educație, instrucție, învățătură, (învechit) pedeapsă; concluzie, (figurat) lecție.
Inferență, substantiv
Sinonime:
analogie, concluzie, deducție, generalizație, inducție, raţionament.
Concluziune, substantiv
Sinonime:
concluzie.
Deducțiune, substantiv
Sinonime:
argumentație, concluzie, consecință, deducție, defalcare, demonstrație, justificație, logică, rezultat, silogism, sustracțiune, sustragere.
Inducție, substantiv
Sinonime:
analogie, argument, concluzie, demonstrație, generalizație, inferență, justificație, raționament; electricitate, excitație, influx, producțiune, (inducție electrostatică) electrizare prin influență; (variantă) inducțiune.
Deducție, substantiv
Sinonime:
deducere; argument, argumentație, concluzie, concluziune, consecință, demonstrație, explicație, justificație, raționament, silogism, sorit; defalcare, scoatere, substracție, substracțiune; (variantă) deducțiune.
Deducere, substantiv
Sinonime:
decont, defalcare, discount, exonerare, exonerație, reducere, reducție, remiză, risturnă, substracție; concluzie, consecință, corolar, demonstrație, inferență, justificare, justificație, rezonament, silogism, sinteză; deducție, (învechit) deducțiune.
Concluzionare, substantiv
Sinonime:
conchidere, încheiere, închidere; concluzie.
