Căpăta, verb
Sinonime:
a agonisi, a avea, a câștiga, a contracta, a culege, a dobândi, a face, a încasa, a lua, a obține, a primi, a scoate, a vedea, (familiar și figurat) a pupa, (învechit) a isprăvi, (popular) a prinde.
Căpătâi, substantiv neutru Sinonime:
pernă; rost, situaţie, ocupaţie, îndeletnicire; sens, finalitate; capăt, cap, început, margine, sfârşit, extremitate.
Căpătâier, substantiv (desuet)
Sinonime:
căsaș, gospodar.
Căpăţan, substantiv
Sinonime:
căpăstru, căpeţea.
Căpăţână, substantiv feminin Sinonime:
cap, tigvă, hârcă. Căpăţâna, substantiv articulat
Sinonime:
(astronomie) Perseu.
Căpățânar, substantiv
Sinonime:
(regional) căpăstru; (argotic) criminal, ucigaș.
Căpăţânoasă, substantiv
Sinonime:
(botanică) rostogol, scai, scaiete, tătarnică.
Căpățânos (căpățânoasă), adjectiv Sinonime:
(depreciativ) încăpăţânat; greu de cap, prost, (jargon) capsoman.
Căpătare, substantiv
Sinonime:
agonisire, alegere cu, căpătat, câștig, câștigare, culegere, dobândire, îmbolnăvire, obținere, primire.
Căpătat, adjectiv
Sinonime:
agonisit, câștigat, contractat, cules, dobândit, obținut, primit. Căpătat, substantiv
Sinonime:
agonisire, căpătare, câștig, obținere.
Căpătător, adjectiv (popular)
Sinonime:
econom, strângător.
Arcui, verb Sinonime:
a încovoia, a îndoi, a bolti; a căpăta formă de arc; a se curba.
Bezmetic (bezmetică), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, aiurit, şui, năuc, capiu, împrăştiat, fără căpătâi, nebun.
Bâhli, verb (Moldova) Sinonime:
a se strica, a se altera, a se cloci, a se împuţi, a se strica, a se băhni; a căpăta miros greu.
Brambura, adverb (familiar) Sinonime:
fără rost, fără căpătâi, fără noimă, alandala, aiurea.
Cap, substantiv neutru
Sinonime:
ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.
Căpătui, verb Sinonime:
a reuşi (în viaţă), a avea un rost; a se îmbogăţi, a parveni; (familiar) a se căsători, a face o partidă. Căpătui, substantiv
Sinonime:
căpătâi.
Căpețel, substantiv neutru
Sinonime:
bucățică, cap, capăt, căpătâi, colac, crâmpei, fărâmă, fărâmiță, fracțiune, fragment, frântură, început, muc de lumânare, (învechit) capitol, (regional) căpătuț, (regional) curmei, (regional) dărab, (turcism rar) bașlâc, (variantă) căpățel.
Cioc, substantiv neutru
Sinonime:
clonţ, plisc, gură, (învechit şi regional) rost, (regional) cioclonţ, ciup, clanţ, clobanţ, flisc; (prin Transilvania şi Banat) tic; barbişon, bărbuţă, ţăcălie, (franţuzism rar) barbişă; vârf; căpăţână; (botanică) (ciocul-berzei) greghetin, (Bucovina) săgeţică, (Moldova) pliscul-cucoarei, (regional) pliscul-berzei, pliscul-cocorului; (ciocul-cucoarei) pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, (regional) bănat, (la plural) cucute, cumătră, ciocul-berzei, clonţul-cocostârcului, floarea-vinului, pliscul-berzei; (ornitologie) (cioc-întors) năvodar, (regional) săbiuţă; (medicină) (cioc de papagal) osteofit; ciorap, măsea. Cioc, interjecție
Sinonime:
toc!
Câştiga, verb
Sinonime:
a agonisi, a dobândi, a obţine, a se alege cu ceva, a trage folos, a beneficia, a folosi, a profita, a căpăta, a repurta, a izbândi, a cuceri; a aranja, a căuta, a curăţa, a deretica, a dichisi, a ferchezui, a găti, a împodobi, a îngriji, a scutura, a spilcui, a strânge, a vedea. Câştigă, substantiv
Sinonime:
atenţie, grijă, interes, preocupare, sinchiseală, sinchisire, sinchisit.
Coate-goale, substantiv masculin Sinonime:
neisprăvit, fără căpătâi, sărac.
Contracta, verb
Sinonime:
(termen juridic) a încheia; (medicină) a căpăta, a face, a lua, (popular) a prinde; (fizică) (rar) a se contrage; (fiziologie) a (se) retracta, a (se) strânge, a (se) zgârci, a (se) crispa, a se chirci, a se reduce, a se convulsiona.
Craniu, substantiv neutru
Sinonime:
ţeastă, hârcă, căpăţână, scăfârlie, tigvă, cutie craniană, (popular şi familiar) devlă, (învechit şi regional) scafă, (învechit) glavă, glăvăţână.
Creştet, substantiv neutru
Sinonime:
vârf, culme, creastă, pisc; (anatomie) sinciput, vertex, (popular şi familiar) scăfârlie, (Banat şi vestul Olteniei) teme, căpătâi.
Cută, substantiv feminin
Sinonime:
încreţitură, îndoitură, zbârcitură, boţitură, fald, creţ, godeu, pliseu, pliu, (regional) pătură, (rar) răsfrângătură, răsfrânsătură, răsfrântură; rid. Cuta, verb
Sinonime:
a plia, a plisa, a drapa; (geologie) a (se) încreţi; (despre piele) a căpăta cute, a se încreți, a se zbârci, a se rida.
Devlă, substantiv feminin (familiar)
Sinonime:
cap, capăţână, ţeastă, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă.
Dobândi, verb
Sinonime:
a primi, a căpăta, a obţine, a agonisi, a procura, (prin Transilvania) a însăma, a câştiga, a asimila, a repurta; a bate, a birui, a cuceri, a înfrânge, a întrece, a învinge, a lua, a ocupa.
Face, verb
Sinonime:
a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.
Fătălău, substantiv masculin
Sinonime:
hermafrodit, androgin; feteleu, fătoi, fătoc, fătocină, fătăloancă, fătătoi, fătătău; om fără căpătâi.
Fisură, substantiv feminin
Sinonime:
breșă, crachelură, crăpătură, crevasă, fantă, lezardă, plesnitură, scizură, spărtură. Fisura, verb
Sinonime:
a căpăta fisuri, a (se) sparge, a plesni.
Haidamac, substantiv masculin
Sinonime:
bătăuş, coblizan, derbedeu, golan, lungan, om fără căpătâi, pierde-vară, prostălău, ştrengar, vlăjgan; bâtă, ciomag, măciucă.
Haidău, substantiv masculin
Sinonime:
bătăuş, derbedeu, golan, om fără căpătâi; văcar; (regional) joc țărănesc.
Haimana, substantiv feminin Sinonime:
derbedeu, vagabond, om fără căpătâi, pierde-vară, om de nimic, fluieră vânt, golan.
Hârcă, substantiv feminin
Sinonime:
căpăţână, craniu, scăfârlie, tigvă, țeastă; babă-hârcă, baborniţă, cotoroanţă, femeie bătrână (urâtă şi rea), hoaşcă, zgripţuroaică.
Hoinar (hoinară), adjectiv Sinonime:
vagabond, haimana, derbedeu, pierde-vară, gură-cască, târâie-brâu, plimbăreţ, fără căpătâi, rătăcitor, pribeag, drumeț.
Îndărătnic (îndărătnică), adjectiv
Sinonime:
ambițios, dârz, indocil, inflexibil, încăpățânat, îndârjit, nătâng, neascultător, nedocil, neînduplecat, nesupus, obstinat, perseverent, recalcitrant, refractar, reluctant, restanțier, retiv, rezistiv, stăruitor, tenace, vârtos la cap, voluntar, (familiar și depreciativ) capsoman, (familiar și depreciativ) căpățânos, (familiar și depreciativ) căpos, (figurat) ațos, (figurat) opac, (învechit și figurat) întort, (învechit și popular) încâinat, (învechit și regional) năsilnic, (învechit) capeș, (învechit) cerbicios, (învechit) renitent, (Oltenia) dugos, (popular) sanchiu, (rar) dator, (rar) rămas în urmă, (regional) chilos, (regional) chișav, (regional) înțestat, (regional) nărăvalnic, (regional) țestos, (turcism învechit) inacciu, (variantă) (regional) îndărăpnic.
Materializa, verb
Sinonime:
a căpăta formă materială, a concretiza, a crea, a deveni concret, a deveni real, a incarna, a îndeplini, a înfăptui, a întrupa, a personifica, a plăsmui, a realiza, a transpune în viață.
Naşte, verb Sinonime:
a da viaţă, a da naştere, a da fiinţă, a se reproduce, (figurat) a produce, a crea, a cauza; (reflexiv) a lua fiinţă, a căpăta viaţă, a veni pe lume, (figurat) a apărea, a se ivi, a se înfiinţa.
Neisprăvit (neisprăvită), adjectiv Sinonime:
neterminat, nefăcut, nesfârşit; incapabil, nepriceput, nepricopsit, fără căpătâi, netrebnic.
Obţine, verb Sinonime:
a dobândi, a primi, a căpăta, a realiza, a face rost, a procura.
Prelua, verb
Sinonime:
a căpăta, a câștiga, a dobândi, a lua asupra sa, a lua în grijă, a lua în primire, a obține, a primi, a recepționa, a-și asuma.
Primi, verb Sinonime:
a lua în posesie, a căpăta, a recepţiona; a accepta, a admite, a fi de acord, a consimţi; a întâmpina, a da ospitalitate; a încasa, a înregistra.
Scafă, substantiv feminin
Sinonime:
căuş, găvan; albie, carapace, căpăţână, ceaşcă, craniu, cupă, curs, cutie craniană, disc, hârcă, matcă, pahar, platou, scăfârlie, taler, talger, tas, teică, tigvă, ţeastă, ţest, vad. Scafa, verb
Sinonime:
(învechit) a scobi cu dalta, a găuri; a cizela.
Scăfârlie, substantiv feminin Sinonime:
craniu, căpăţână, ţeastă, cap, tărtăcuță. Scafârlie, substantiv (regional)
Sinonime:
scăfârlie.
Şui (şuie), adjectiv Sinonime:
subţire, zvelt, deşirat, mlădios, îngust, flexibil; bezmetic, zăpăcit, aiurit, năuc, nebun, capiu, fără rost, fără căpătâi, prost, nătâng; smintit, ţicnit, zănatic, lovit cu leuca, zărghit.
Tărtăcuţă, substantiv feminin (popular) Sinonime:
dovleac; (figurat) cap, căpăţână.
Tigvă, substantiv feminin Sinonime:
craniu, ţeastă, cap, tărtăcuţă, căpăţână; culme, creastă.
Târâie-brâu, substantiv masculin (invariabil) Sinonime:
pierde-vară, leneş, neisprăvit, fără căpătâi.
Ţeastă, substantiv feminin Sinonime:
craniu, tigvă, căpăţână, cap, scăfârlie, hârcă, dovleac, glavă.
Vagabond (vagabondă), adjectiv Sinonime:
hoinar, rătăcitor, nestabil, nestatornic, inconstant; haimana, derbedeu, fără căpătâi, pierde-vară.
Vântură-lume (sau vântură-ţară), substantiv masculin Sinonime:
hoinar, aventurier, vagabond, om fără căpătâi.
Broască, substantiv
Sinonime:
(zoologie) (Banat) mioarcă; (broască de iarbă) brotăcel; (botanică) (regional) limba-soacrei, palmă-cu-spini; (broasca-apei) (Muntenia) paşă; (tehnică) (prin Banat) bravă, (prin Transilvania) zar; (regional) piuliţă, tigaie; brotac, căpătâi, cap, căpăţână, cioc, sovârf; drug; şurubelniţă.
Căciulie, substantiv
Sinonime:
capsulă, căpăţână, gămălie, măciulie.
Căpăstru, substantiv
Sinonime:
(Transilvania) căpăţan; (tehnică) (regional) întinzător, strunea.
Avaniță, substantiv (regional)
Sinonime:
aventurier, intrus, om fără căpătâi, pierde-vară, străin, venetic.
Ciochie, substantiv
Sinonime:
(tehnică) başchie, (regional) băţic, păpuşă; beschie, joagăr; cap, căpăţână, cioc.
Clobanţ, substantiv
Sinonime:
cap, căpăţână, cioc, clonţ, gură, plisc.
Dobândire, substantiv
Sinonime:
primire, căpătare, câştigare, obţinere, repurtare.
Durifica, verb
Sinonime:
a deveni mai dur, a căpăta duritate, a (se) întări.
Feleherţ, substantiv
Sinonime:
căpătâi, ceatlău, cruce, feliherț, felehearț, vârtej.
Substantiviza, verb
Sinonime:
a (se) substantiva, a căpăta valoare de substantiv.
Imuniza, verb
Sinonime:
a căpăta imunitate, a deveni imun, a inocula, a mitridatiza, a vaccina.
Glavă, substantiv
Sinonime:
bostan, cap, căpăţână, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă, ţeastă; (învechit) capitol.
Glăvăţână, substantiv
Sinonime:
căpăţână, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă, ţeastă.
Automatiza, verb
Sinonime:
a căpăta caracter de automatism, a dota cu utilaj automat, a înzestra cu utilaj automat, a mecaniza, a robotiza, a se produce în mod automat, a standardiza.
Râia, verb
Sinonime:
(popular) a căpăta râie, a se râioșa.
Asteniza, verb
Sinonime:
a căpăta astenie, a se îmbolnăvi de astenie, a slăbi.
Perinoc, substantiv
Sinonime:
(tehnică) gresie, masă, scaunul de dinainte, scăunaş, (regional) baargic, (regional) căpătâi, (regional) pernă.
Recăpăta, verb
Sinonime:
a căpăta din nou, a recâștiga, a recupera, a redobândi.
Coconi, verb
Sinonime:
a căpăta maniere de cucon, a cinsti, a coconăși, a cuconi, a se comporta ca un cucon, a se îngâmfa, a se umfla în pene, a trata cu multă considerație, a-și da aere de cucon (sau de boier).
Relativiza, verb
Sinonime:
a căpăta un caracter relativ, a considera (ceva) ca relativ, a da caracter relativ, a minimiza.
Freli, verb
Sinonime:
(învechit) a debita baliverne, a vorbi fără căpătâi.
Învoinici, verb
Sinonime:
a căpăta forță, a deveni voinic, a prinde puteri, a se împuternici, a se înzdrăveni.
Podval, substantiv (popular)
Sinonime:
căpătâi, (regional) chezaș, (regional) zasc.
Ulcera, verb
Sinonime:
(despre țesuturi) a căpăta o ulcerație, a deveni ulceros, a exulcera, a se preface în ulcer; (figurat) a îndurera profund, a jigni, a mâhni, a ofensa, a răni.
Nazaliza, verb
Sinonime:
a căpăta un timbru nazal, a da unui sunet nuanță nazală, a pronunța pe nas.
Primire, substantiv
Sinonime:
admitere, aflare, angajare, căpătare, cooptare, dobândire, găzduire, încasare, întâmpinare, obținere, recepționare, ridicare, (învechit) priimință.
Obţinere, substantiv
Sinonime:
căpătare, câștigare, cucerire, dobândire, înregistrare, luare, primire, procurare, realizare, repurtare, scoatere, stabilire.
Iscusi, verb (învechit)
Sinonime:
a ajunge să stăpânească o disciplină, a căpăta experiență, a cerceta, a deveni isteț, a deveni mai fin, a deveni șiret, a educa, a face pe deșteptul, a instrui, a ispiti, a învăța pe cineva, a mina, a pune la încercare, a se deschide la minte, a se deștepta, a se face vestit, a se forma, a se instrui, a se perfecționa, a se rafina, a-l deștepta, a-și ascuți mintea.
Izvodi, verb (învechit)
Sinonime:
a afla, a alcătui, a apărea, a broda, a căpăta forme distinctive, a compila, a compune, a concepe, a copia, a crea (în imaginație în mod arbitrar), a descoperi, a elabora, a fabrica, a face (să se izvodească), a formula în scris, a găsi, a gândi, a imagina, a intenționa, a inventa, a întocmi, a lua ființă, a născoci, a plănui, a plăsmui, a proiecta, a realiza, a redacta, a reproduce, a scorni, a scrie, a (se) contura, a (se) desena, a se închega în contururi precise, a (se) profila, a tălmăci, a ticlui, a traduce, a transcrie, a transpune, a zugrăvi.
Pilingher, substantiv (regional)
Sinonime:
om fără căpătâi.
Fezanda, verb
Sinonime:
(despre carnea vânată) a căpăta frăgezime și gust, a da aromă.
Frăgezi, verb
Sinonime:
(despre anumite alimente) a căpăta frăgezime, a deveni fraged, a fezanda.
Încujba, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a arcui, a căpăta formă de cujbă, a curba, a încovoia, a îndoi, (figurat) a apleca.
Marţafoi, substantiv
Sinonime:
derbedeu, golan, lepădătură, lichea, netrebnic, om de nimic, om fără căpătâi, potlogar, pușlama, scârnăvie, secătură, șmecher, vagabond. Marţafoi, verb
Sinonime:
a se făli, a se fuduli, a se grozăvi, a se infatua, a se împăuna, a se înfumura, a se îngâmfa, a se lăuda, a se mândri, a se semeți, a-și da aere.
Înălbăstri, verb
Sinonime:
a albăstri, a căpăta culoarea albastră, a deveni albastru, a deveni vânăt (de mânie), a se învineți (de mânie), a vopsi în albastru, (regional) a înalbăstri, (Transilvania) a mierii.
Căldări, verb
Sinonime:
(Banat) a căpăta gust de aramă, (Banat) a se cocli, (glumeț) a bea (mult), (Transilvania) a mânji, (Transilvania) a murdări.
Ciurfă, substantiv (regional)
Sinonime:
căpățână (de varză); terci, (regional) cir; tencuire.
Pribegit, adjectiv
Sinonime:
expatriat, fără adăpost, fără căpătâi, plecat în pribegie, pribeag, pribegitor, rătăcitor, (regional) pribăgit.
Cozăcea, verb (regional)
Sinonime:
a căpăta bube, a se îmbolnăvi de pojar.
Încercăna, verb
Sinonime:
(despre ochi) a căpăta cearcăne, a face cearcăne; (învechit) a încercui.
Halagea, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
gălăgie, pățanie, tămbălău, tărăboi, (variantă) alagea; (a-și căpăta halageaua) a o păți rău, a-și găsi beleaua.
Înviețui, verb
Sinonime:
a căpăta viață, a da viață, a însufleți.
Întrohna, verb (regional)
Sinonime:
a căpăta troahnă (guturai), (variantă) a se întrocna, (variantă) a se întrogna, (variantă) a se întroina.
Deblă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
cap, căpățână, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă, țeastă, (familiar) devlă, (figurat) bostan, (regional) diblă.
Cerbicos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
căpățânos, încăpățânat, îndârjit, neîmblânzit, orgolios, tenace, (desuet) cerbicios.
Vagaboandă, substantiv feminin
Sinonime:
femeie fără căpătâi, golancă, haimana, hoinară, pribeagă, (popular) teleleică.
Ciorofleț, substantiv (regional)
Sinonime:
calic, golan, lepădătură, om fără căpătâi, (depreciativ) pantalonar, (variantă) cioroflic.
Încăpățânat, adjectiv
Sinonime:
ambițios, dârz, încâinit, îndărătnic, îndârjit, nătâng, nătângit, obstinat, perseverent, recalcitrant, refractar, rezistiv, stăruitor, tenace, vârtos la cap, voluntar, (familiar și depreciativ) capsoman, (familiar și depreciativ) căpățânos, (familiar și depreciativ) căpos, (figurat) ațos, (figurat) întort, (învechit) capeș, (învechit) cerbicos, (învechit) renitent, (Oltenia) dugos, (popular) sanchiu, (regional) chilos, (regional) chișav, (regional) dâcos, (regional) inacciu, (regional) înțestat, (regional) nărăvalnic, (variantă) (regional) încăpăținat.
Căpătii, substantiv
Sinonime:
căpătâi.
Căsaș, substantiv (învechit)
Sinonime:
bărbat, cap de familie, casnic, curtean, familist, gospodar, rudă, soț, (desuet) căpătâier, (învechit) căsaci, (învechit) căsar, (învechit) căsător, (învechit) căsătoriu, (învechit) căsean.
Căpuțan, substantiv
Sinonime:
căpățan.