Căință, substantiv feminin
Sinonime:
bănire, bănit, căială, căire, căit, contrițiune, metanoia, mustrare, părere de rău, penitență, plângere, pocăială, pocăință, regret, remușcare, (franțuzism învechit) repentir, (învechit și regional) bănuială, (învechit și regional) bănuire, (învechit și regional) bănuit, (învechit) înfrângere, (învechit) înfrânt, (învechit) pocaianie, (învechit) pocanie, (învechit) spăsenie, (învechit) umilenie, (regional) bănat.
Penitență, substantiv feminin
Sinonime:
biciuire, canon, căință, condamnare, contrițiune, flagelare, flagelație, mea culpa, mustrare, osândă, părere de rău, pedeapsă, pocăință, pocăire, regret, remușcare, umilință, (grecism învechit) epitimie, (învechit și regional) pocaianie, (învechit) penitenție, (învechit) penitință, (învechit) podvig, (învechit) puniție, (învechit) punițiune.
Regret, substantiv neutru Sinonime:
remuşcare, părere de rău, căinţă.
Remuşcare, substantiv feminin
Sinonime:
căință, mustrare (de cuget), părere de rău, pocăință, regret, (franțuzism învechit) repentir, (învechit) înfrângere, (învechit) pocaianie, (popular) penitență, (popular) pocăială.
Spăsenie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
căință, eliberare, iertare, ispăşire, izbăvire, mântuire, salvare, smerenie, umilință.
Impenitență, substantiv
Sinonime:
egocentrism, incorigibilitate, incurabilitate, lipsă de căință, lipsă de remușcări, necăință, nepocăință.
Pocăială, substantiv
Sinonime:
căință, mustrare, părere de rău, pocăință, regret, remușcare.
Contrițiune, substantiv
Sinonime:
căință, compuncțiune, pocăință.
Pocaianie, substantiv (învechit)
Sinonime:
căință, chin, dezlegare, iertare, mustrare, părere de rău, pedeapsă, penitență, pocăință, regret, remușcare, suferință, (regional) moarte; (regional) limită (în comportare), măsură, pereche, seamăn; (variantă) (învechit) pocanie.
Repentir, substantiv (învechit)
Sinonime:
căință, mustrare, părere de rău, pocăință, regret, remușcare; bucle; (variantă) repantir.
Repantir, substantiv (învechit)
Sinonime:
căință, compuncțiune, contrițiune, mea culpa, mustrare, părere de rău, penitență, pocăință, regret, remușcare; (pictură) corectare, corecție, corijare, îndreptare, rectificare, retuș; bucle, cosițe; (variantă) repentir.
Umilenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, căință, durere sufletească, înduioșare, milă, mustrare de cuget, umilință, (variantă) omilenie, (variantă) umelenie.
Pocanie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
căință, pocăință, regret, (învechit) pocaianie.
Pocăință, substantiv
Sinonime:
căință, compuncțiune, contrițiune, dezlegare, iertare, mustrare, părere de rău, penitență, pocăială, pocăire, regret, remușcare, umilință, (franțuzism învechit) repentir, (învechit și figurat) înturnare, (învechit și figurat) înturnat, (învechit) înfrângere, (învechit) pocaianie, (învechit) pocanie, (învechit) smerenie, (învechit) zdrobire, (învechit) zdrobitură.
Căit, substantiv (rar)
Sinonime:
căință.
