Albi, verb Sinonime:
a înălbi; a încărunţi, a îmbătrâni; a străluci, a (se) lumina, a se face alb.
Albicios, adjectiv
Sinonime:
albiu, albui, albuleț, alburiu, (învechit) albotin, (rar) albiniu, (regional) alboi.
Albiciune, substantiv
Sinonime:
albeală, albeață, albescență.
Albie, substantiv feminin Sinonime:
covată, copaie, troacă, moldă, căpistere, postavă; matcă (a unui râu), curs, făgaş.
Albigeană, substantiv
Sinonime:
(botanică) obligeană.
Albiliţă, substantiv
Sinonime:
(entomologie) fluture de varză, (regional) fluture-alb, (Bucovina) curechiţă.
Albină, substantiv
Sinonime:
(entomologie) (învechit şi popular) muscă, (regional) bâză.
Albină-țigănească, substantiv (regional)
Sinonime:
(entomologie) bărzăun, bondar, gărgăun.
Albina-țiganului, substantiv
Sinonime:
(entomologie) bărzăun, bondar, gărgăun.
Albinar, substantiv
Sinonime:
apicultor.
Albinărel, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) furnicar, prigoare, prigorie, viespar, (învechit) merop, (regional) albinar, (regional) albinel, (regional) ciuma-albinelor, (regional) lupul-albinelor, (regional) ploier, (regional) ploiește, (regional) ploiete, (regional) prigorean, (regional) viespariță.
Albinărie, substantiv feminin Sinonime:
stupină, stupărie, prisacă; apicultură.
Albinărime, substantiv
Sinonime:
albinăret, albinărie, prisacă, stupină.
Albinărit, substantiv neutru Sinonime:
apicultură, stupărit; prisăcărit.
Albinel, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) albinărel, furnicar, prigorie, viespar.
Albinet, substantiv
Sinonime:
albinăret, albinărie, albinărime, roi. Albineț, adjectiv (regional)
Sinonime:
albeț, albicios, bălai, bălan, blond, palid, (învechit și regional) plăviu, (regional) bălău, (regional) dalbineț, (variantă) albeneț.
Albini, verb
Sinonime:
a crește, a da la iveală, a se însănătoși.
Albinire, substantiv
Sinonime:
creștere, dare la iveală, însănătoșire.
Albinism, substantiv
Sinonime:
acromie, acromotrichie, albinoidism, caniție, cloroză, decolorație, depigmentație, discromie, leucism, leucodermie, leucotrichie, vitiligo.
Albiniță, substantiv
Sinonime:
albină (mică), albinică, albinioară, albinușă, albinuță, (regional) albinea, (regional) albinișă.
Albinițe, substantiv la plural
Sinonime:
(botanică) lipscănoaice.
Albiniu, adjectiv
Sinonime:
albicios.
Albinos (albinoși), substantiv masculin și substantiv feminin
Sinonime:
atins de albinism.
Albinozitate, substantiv
Sinonime:
albinism.
Albinuţă, substantiv
Sinonime:
(rar) albinioară, albiniţă, albinuşă.
Albioară, substantiv
Sinonime:
albiuţă, copăiţă, covăţică, (popular) covăţea.
Albire, substantiv
Sinonime:
înălbire, (popular) albeală, înălbeală.
Albișoară, substantiv feminin
Sinonime:
(ihtiologie) obleț, pește-alb, sorean, (colectiv) albitură, (Dobrogea) stoicesc, (Muntenia) stoiceț, (regional) albușcă, (regional) arvat, (regional) belniță, (regional) sabiță, (regional) săbioară, (regional) soreancă, (regional) soreață, (regional) sureatcă, (regional) șofră, (regional) uclei; (botanică) albușor, ciucușoară, cuișoară; (popular) ablișoară.
Albișor, adjectiv
Sinonime:
albicios, albior, albiu, albui, alburiu, albuț. Albișor, substantiv masculin
Sinonime:
ban de argint, (învechit și regional) asprișor; (ihtiologie) albiță, albonu, obleț.
Albit (albită), adjectiv Sinonime:
cărunt, cenuşiu (la păr).
Albiță, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) albișoară, obleț, sorean, (regional) șofră; (regional) (botanică) bărbișoară, bărbușoară, buruiană-albă, ciucușoară, disculeț.
Albitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
rafinator de zahăr, (învechit și regional) albitoriu.
Albitură, substantiv feminin Sinonime:
(la plural) rufărie, schimburi, lenjerie.
Albiu, adjectiv
Sinonime:
albicios.
Albiuță, substantiv
Sinonime:
albie mică, albioară, copăiță, covățică, (popular) covățea.
Albeață, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) leucom, nefelion, noiță, pată pe ochi, pânză, (impropriu) cataractă, (învechit și regional) ceață, (Moldova și Transilvania) pohoială, (popular) apă-albă, (popular) perdea, (prin Transilvania și Banat) preveșteală, (regional) pieliță, (regional) pielușină, (regional) sclerotică; alb, albeală, alboare, căruntețe, (învechit) albie, (rar) albiciune, (rar) albime; (botanică) cerențel, punga-babei; (figurat) azur, claritate, lumină, orbire.
Alburiu (alburie), adjectiv Sinonime:
albicios, albui, bălai, deschis, şters, spălăcit, strălucitor.
Caracudă, substantiv feminin
Sinonime:
albitură, baboiaș, caras, mărunțiș, pește-țigănesc, plevușcă, (rar) plevuică, (regional) chisoagă, (regional) obleț, (regional) pleviță, (regional) sorean; (argou) pantofi; (figurat) persoană fără valoare.
Căpistere, substantiv feminin Sinonime:
albie, copaie, covată.
Cărunt (căruntă), adjectiv Sinonime:
albit, încărunţit; (figurat) îmbătrânit, bătrân.
Chersin, substantiv neutru (regional) Sinonime:
albie, covată (pentru aluat).
Copaie, substantiv feminin Sinonime:
albie, covată, (popular) troacă.
Covată, substantiv feminin
Sinonime:
albie, copaie.
Curs, substantiv neutru Sinonime:
curent, flux, albia râului; (figurat) durată, interval, perioadă, răstimp; desfăşurare, evoluţie; circulaţie monetară; prelegere, expunere, lecţie; manual, tratat.
Făgaş, substantiv neutru
Sinonime:
şănţuleţ, jgheab, tăietură; (figurat) drum, cale, linie, direcție, urmă, brazdă; (învechit şi regional) scursură; (Oltenia şi Muntenia) şleau; albie, curs, matcă, vad.
Furnicar, substantiv neutru
Sinonime:
gloată, înghesuială, mulţime, muşuroi; (ornitologie) albinărel, prigorie, prigoare.
Gărgăun, substantiv masculin
Sinonime:
(entomologie) bărzăun, (regional) băzgăun, bâzălău, bâzgar, tăun, albina-ţiganului, albină-ţigănească, viespe-bondărească, viespe-gărgăune, (Transilvania) găun, găunoi, (Bucovina) viespar, viespoi; (figurat, la plural) toane, capricii, fumuri, extravaganţe.
Insectă, substantiv feminin
Sinonime:
albină, ampelofag, buburuză, furnică, gânganie, gâză, goangă, hexapod, muscă, (regional) borză, (Transilvania) pepe.
Îmbătrâni, verb
Sinonime:
a albi, a da în mintea copiilor, a încărunți, a se bacceli, a se degrada, a se hodorogi, a se ofili, a se rablagi, a se ramoli, a se scofâlci, a se seniliza, a se stafidi, a se șubrezi, a se trece, a se uza, a se veșteji, a se zaharisi, a se zbârci, a-și trăi traiul (a-și mânca mălaiul), (învechit și familiar) a se matofi, (învechit și familiar) a se matufi, (învechit și popular) a bătrâni, (învechit) a (se) mători, (învechit) a cărunți, (învechit) a se învechi.
Încărunţi, verb Sinonime:
a albi.
Matcă, substantiv feminin Sinonime:
albie de râu; albină femelă, regină.
Nins (ninsă), adjectiv Sinonime:
(figurat) cărunt, albit.
Pat, substantiv neutru Sinonime:
remiză la şah; aşternut, culcuş; targă, năsălie; răsadniţă; albie, matcă, vale.
Pânzeturi, substantiv neutru la plural Sinonime:
albituri, rufărie, lenjerie.
Primeneală, substantiv feminin Sinonime:
schimbare, înnoire; aerisire, purificare; (plural) schimburi, albituri.
Prisacă, substantiv feminin Sinonime:
stupină, stupărie, albinărie, prisăcărie.
Rufărie, substantiv feminin
Sinonime:
(cu sens colectiv) albituri, lenjerie, lenjuri, primeneli, rufe, schimburi, țesături albe, (regional) premenituri, (regional) zdrențe.
Scafă, substantiv feminin
Sinonime:
căuş, găvan; albie, carapace, căpăţână, ceaşcă, craniu, cupă, curs, cutie craniană, disc, hârcă, matcă, pahar, platou, scăfârlie, taler, talger, tas, teică, tigvă, ţeastă, ţest, vad. Scafa, verb
Sinonime:
(învechit) a scobi cu dalta, a găuri; a cizela.
Scaldă, substantiv feminin Sinonime:
scăldătoare, baie; cadă, vană, albie. Scălda, verb Sinonime:
a se îmbăia; a uda, a muia.
Scăldătoare, substantiv feminin Sinonime:
cadă, albie, vană; scaldă, îmbăiere, baie, scăldat.
Scursură, substantiv feminin
Sinonime:
făgaş, albie; (la plural, depreciativ) derbedei, lepădături, otrepe, vagabonzi; (depreciativ) adunătură, gloată, strânsură, şleahtă, (Banat) zbor; blenoragie, curs, diaree, dizenterie, gonoree, leucoree, matcă, prelingere, scurgere, vad, vărsare.
Troacă, substantiv feminin Sinonime:
albie, copaie, covată.
Vad, substantiv neutru Sinonime:
albie, matcă; ţărm, mal, liman; apă.
Viroagă, substantiv feminin Sinonime:
vale mică, râpă, albie.
Apicultor, substantiv
Sinonime:
albinar, prisăcar, stupar, (învechit şi regional) mierar.
Apicultură, substantiv
Sinonime:
albinărie, albinărit, prisăcărie, prisăcărit, stupărie, stupărit.
Baboiaş, substantiv
Sinonime:
albitură.
Blanc, substantiv
Sinonime:
(tipografie) albitură.
Caniţie, substantiv
Sinonime:
(rar) cărunţie, încărunțire, albire; cărunteţe, cărunţeală.
Chisoagă, substantiv
Sinonime:
(nume dat mai multor specii de pești mici) albitură, baboiaş, caracudă, mărunţiş, plevuşcă.
Ciucuşoară, substantiv
Sinonime:
albiţă.
Ciumă, substantiv
Sinonime:
(medicină) pestă, (rar) pestilenţă; (ciuma-albinelor) albinărel, furnicar, prigorie, viespar; (ciuma-fetei) ciumăfaie, laur.
Postavă, substantiv
Sinonime:
albie, copaie, covată; (tehnică) ladă, (Transilvania) troacă.
Copăiţă, substantiv
Sinonime:
albioară, albiuţă, covăţică, (popular) covăţea; teică.
Covăţea, substantiv
Sinonime:
albioară, albiuţă, copăiţă, covăţică.
Covăţică, substantiv
Sinonime:
albioară, albiuţă, copăiţă, (popular) covăţea; teică.
Curechiţă, substantiv
Sinonime:
albiliţă, fluture de varză.
Disculeț, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) albiță, ciucușoară.
Leucodermie, substantiv
Sinonime:
(medicină) acromie, acromodermie, albinism, decolorație cutanată, hipocromie, vitiligo.
Discromie, substantiv
Sinonime:
(medicină) acromie, albinism, argirism, boala Addison, boala Wilson, cicatrice, cloasmă, colierul lui Venus, efelidă, eritem pigmentat, hemocromatoză, lepră acromiantă, melanodermie arsenicală, melanoză, ocronoză, pitiriazis versicolor, sclerodermie, sifilis acromiant, vitiligo.
Vitiligo, substantiv
Sinonime:
(medicină) acromie, albinism, discromie, leucopatie.
Fluture, substantiv
Sinonime:
(entomologie) flutur, lepidopter; (fluture-cap-de-mort) cap-de-mort; (fluture-de-mătase) vierme-de-mătase; (fluture-de-varză; fluture-alb) albiliţă; (fluture-inelat) inelar; (fluture-roşu) (regional) urzicar; fluturaș, paietă; fulg.
Apidă, substantiv
Sinonime:
albină, bondar, himenopter.
Acromic, adjectiv
Sinonime:
albinos, decolorat, fără culoare, oxigenat.
Uclei, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) albişoară, obleţ, sorean.
Sabiţă, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) albişoară, cosor, obleţ, sabie, săbicioară, săbiiţă, săbioară, săbiuţă, sorean, (regional) bârcie; (tehnică) târpan, rizacă.
Lesivaj, substantiv
Sinonime:
albire, lesivare.
Săbioară, substantiv
Sinonime:
săbiuţă, (regional) săbiuşcă; (botanică) gladiolă, săbiuță; (ihtiologie) albişoară, sabie, sabiţă, săbiuţă, (regional) bârcie, obleţ, săbicioară, săbiiţă, sorean.
Reglet, substantiv
Sinonime:
(poligrafie) albitură, (variantă) reglete.
Prisăcărie, substantiv
Sinonime:
albinărie, albinărit, apicultură, prisacă, prisăcărit, stupărie, stupărit, stupină.
Prigoare, substantiv
Sinonime:
arşiţă, caniculă, (la plural) călduri, dogoare, dogoreală, fierbinţeală, năbuşeală, năduf, năduşeală, pârjol, pojar, toropeală, zăduf, zăpuşeală; (ornitologie) albinărel, guşă-roşie, măcăleandru; (variante) prigor, prigorie, prigoruie, prihor.
Melito-, prefix
Sinonime:
albină.
Himenopter (himenoptere), substantiv
Sinonime:
(la plural) formicide, pterigote; (specific) albină, furnică, viespe.
Pigmentat, adjectiv
Sinonime:
agrementat, albinos, colorat (cu un pigment), pigmentar.
Blanșare, substantiv
Sinonime:
albire, blanșisare, decolorare, rafinare.
Apitoxină, substantiv
Sinonime:
venin de albină.
Plagioclaz, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) albit, andezin, anortit, bytownit, labrador, labradorit, oligoclaz.
Feldspat, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) albit, amazonit, anortozit, caolin, hialofan, microclin, ortoclaz, ortoză, plagioclaz, sanidin, sanidină.
Blanșisare, substantiv
Sinonime:
albire, blanșare, rafinare.
Leucotrih, adjectiv
Sinonime:
cu peri albi.
Albescență, substantiv
Sinonime:
albiciune.
Albeală, substantiv
Sinonime:
albeață, albețe, albiciune, albime, albire, înălbire, lumineală, (învechit) albie, (învechit) alman, (învechit) suliman.
Rafinator, substantiv
Sinonime:
rafinor, (învechit) albitor.
Scăldător, substantiv
Sinonime:
albie, bazin, cadă, cristelniță, scaldă, scăldare, scăldătoare, vas.
Scăldușă, substantiv (regional)
Sinonime:
albie, baie, cadă, ciupă, îmbăiere, scăldătoare, scăldușcă, spălare, vas; (figurat; învechit) curățire de păcate.
Acromotrichie, substantiv
Sinonime:
albinism, caniție, leucotrichie.
Leucotrichie, substantiv
Sinonime:
acromie, acromotrichie, albinism, caniție.
Decolorație, substantiv
Sinonime:
albire, caniție, decolorare, depigmentație, etiolare, fading; (învechit) decolorațiune, descolorare, descolorațiune.
Depigmentare, substantiv
Sinonime:
albinism, decolorație, depigmentație, vitiligo.
Propolis, substantiv
Sinonime:
clei de albine, păstură.
Viespariţă, substantiv
Sinonime:
albinărel, furnicar, prigorie, viespar.
Înălbeală, substantiv (popular)
Sinonime:
albire, decolorare, fard (alb), fardare, înălbire, (figurat) curățare, (învechit) nălbeală, (rar) încărunțire.
Spumui, verb (regional)
Sinonime:
a albi, a clăbuci, a face multă spumă, a săpuni, a se umple de spumă, a spăla cu multă spumă, a spuma, a spumega, (figurat) a certa, (popular) a curăța de spumă.
Spumuială, substantiv (regional)
Sinonime:
albire, săpuneală, spumă, spumuit, (figurat) ceartă, (figurat) gâlceavă.
Spumuit, adjectiv (regional)
Sinonime:
albit, săpunit, (figurat) certat; (despre țesături) rărit, uzat.
Merop, substantiv (învechit)
Sinonime:
(ornitologie) albinărel, furnicar, prigorie, viespar, (variantă) merope.
Înălbi, verb
Sinonime:
a (se) albi, a decolora, a deveni (mai) alb, a părea alb, a vopsi în alb, (figurat) a (se) curăța, (figurat) a (se) purifica de păcate, (învechit) a nălbi, (popular) a (se) farda, (rar) a încărunți, (regional) a (se) bili.
Înălbire, substantiv
Sinonime:
albire, decolorare, fardare, înălbit, încărunțire, (figurat) curățare, (figurat) purificare (de păcate), (popular) albeală, (popular) înălbeală, (popular) vopsire în alb.
Înălbit, adjectiv
Sinonime:
albit, decolorat, vopsit în alb, (figurat) curățat, (învechit) nălbit, (popular) fardat, (rar) încărunțit. Înălbit, substantiv
Sinonime:
decolorare, fardare, înălbire, (figurat) curățare, (învechit) nălbit, (rar) încărunțire.
Balie, substantiv (regional)
Sinonime:
albie, cadă, copaie, covată, troacă, (regional) buhadă.
Ploiete, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) albinărel, furnicar, prigorie, viespar, (regional) ploiețe. Ploiețe, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) albinel, prigoare, viespăriță.
Ploieşte, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) albinărel, furnicar, ploier, prigorie, viespar.
Alburi, verb
Sinonime:
a răspândi o lumină albicioasă.
Alboi, adjectiv
Sinonime:
alb, albicios, alburiu, (regional) albon. Alboi, substantiv (regional)
Sinonime:
(ihtiologie) clean.
Albonu, substantiv (regional)
Sinonime:
(ihtiologie) albișor.
Prigorean, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) albinărel, furnicar, prigorie, viespar.
Plevuică, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) albitură, baboiaș, caracudă, fufă, mărunțiș, plevușcă, (variantă) plăvuică.
Prunduiaş, substantiv (regional)
Sinonime:
albie, fund (de apă), prund mic, prundişor, prunduleţ.
Rufă (rufe), substantiv
Sinonime:
albitură, buleandră, cârpă, fleandură, haină, îmbrăcăminte, otreapă, petică, piesă de lenjerie, primeneală, schimb, strai, veșmânt, zdreanță; (la plural) albituri, cearceafuri, fețe de masă, lenjerie, rufărie, schimburi, țesături albe, (regional) premenituri.
Cof, substantiv (regional)
Sinonime:
albie, căpiță (de fân), coastă, flămânzare, parte.
Ciuma-albinelor, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) albinărel, furnicar, prigorie, viespar.
Depigmentație, substantiv
Sinonime:
albinism, decolorare, decolorație, depigmentare, vitiligo.
Melisofobie, substantiv
Sinonime:
(teamă de albine) apifobie.
Albuleț, adjectiv (regional)
Sinonime:
albicios, albiu. Albuleț, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) albeț, alburn.
Brădoaie, substantiv (regional)
Sinonime:
albie, copaie, putinică, (botanică) brad, (regional) brădoaică.