Ti, interjecție
Sinonime:
ptiu, uite, (variantă) tii.
Tiamină, substantiv
Sinonime:
(biochimie) aneurină, vitamina B1.
Tiară, substantiv (învechit)
Sinonime:
aureolă, coroană, diademă, triregn; război de țesut, (regional) teară.
Tibia, substantiv
Sinonime:
(anatomie) fluier, (popular) ţurloi, (prin Bucovina) boldan, (variantă) tibie; (muzică) aulos.
Tibicen, substantiv
Sinonime:
(antichitate) flautist, fluierar.
Tibișir, substantiv (regional)
Sinonime:
cretă, (învechit) tipișâr.
Tibișiros, adjectiv (învechit)
Sinonime:
cretos.
Tic, substantiv neutru Sinonime:
deprindere, obicei, nărav.
Ticăi, verb Sinonime:
a zvâcni, a pulsa, a bate, a vibra.
Ticăit (ticăită), adjectiv Sinonime:
încet, lent, mocăit, mocoşit, adormit.
Ticăițește, adverb (învechit)
Sinonime:
în mod chinuitor, mizerabil, ticăloșește.
Tical, substantiv
Sinonime:
(numismatică) baht.
Ticălos (ticăloasă), adjectiv Sinonime:
nemernic, păcătos, afurisit, nevrednic, rău, abject, mizerabil, detestabil, mişel, josnic, mârşav, netrebnic, infam, necinstit; sărman, nenorocit, năpăstuit, prăpădit, necăjit.
Ticăloșenie, substantiv
Sinonime:
ignominie, josnicie, mârșăvie, nemernicie, neomenie, netrebnicie, procleție, ticăloșie.
Ticăloşeşte, adverb
Sinonime:
în mod josnic, în mod mârșav, mişeleşte.
Ticăloşi, verb Sinonime:
a se degrada, a decădea, a regresa, a se strica, a se deprava; (învechit) a se plânge, a se jeli, a se tângui, a se văita, a se boci.
Țicanie, substantiv (regional)
Sinonime:
fel, neam, soi, viță.
Ticăzui, verb
Sinonime:
(regional) a curăţa, a deretica, a scutura, a strânge.
Tichet, substantiv
Sinonime:
bilet, bilet-anexă, bon, supliment, titlu de transport.
Tichie, substantiv
Sinonime:
beretă, bonetă, bonețică, bor, calotă, căciuliță, coiffure, margine, scufă, scufie, scufiță, (Transilvania, Banat și Bucovina) ceapsă, (variantă) chitie.
Tichioară, substantiv (regional)
Sinonime:
tichie (mică), tichiuță.
Tichiuță, substantiv
Sinonime:
tichie (mică), (învechit) ghighiuță, (popular) diavol, (regional) tichioară, (regional) titiuță.
Țiclău, substantiv
Sinonime:
(regional) culme, pisc, stâncă ascuțită, vârf, (regional) țiglău, (regional) țigmău; alunecare de teren.
Ticlui, verb Sinonime:
a aranja, a potrivi, a aşeza, a întocmi, a face; (figurat) a născoci, a pune la cale, a inventa, a imagina, a scorni, a minţi.
Ţicneală, substantiv feminin Sinonime:
sminteală, nebunie, ţăcăneală, manie.
Ţicni, verb Sinonime:
a se sminti, a se zăpăci, a înnebuni, a-şi pierde mintea, a se ţăcăni, a se prosti.
Ţicnit (țicnită), adjectiv Sinonime:
smintit, zăpăcit, trăsnit, nebun.
Țicorie, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) cicoare; (variante) cicorie, țigorie, țigure.
Ticsi, verb Sinonime:
a umple, a îngrămădi, a înghesui, a îndesa, a tescui.
Ticsit (ticsită), adjectiv Sinonime:
plin, îndesat, înghesuit, înţesat.
Țicura, verb (regional)
Sinonime:
a burnița, a ciupi, a înjunghia, a înțepa, a pișca, (regional) a pișcura.
Țidulărie, substantiv (regional)
Sinonime:
țidulă, (regional) rohatcă, (variantă) țedulărie.
Țidulcă, substantiv (învechit)
Sinonime:
codicel, codichel, codichil, codicil.
Tie-break, substantiv
Sinonime:
(sport) joc decisiv.
Tifacee, substantiv la plural
Sinonime:
(botanică) papură.
Tifan, substantiv
Sinonime:
plasă, năvod.
Tifdruc, substantiv
Sinonime:
(tipografie) calcografie.
Tific, adjectiv
Sinonime:
(medicină) (învechit) tifos.
Tiflorafie, substantiv
Sinonime:
(medicină) cecorafie.
Tiflotomie, substantiv
Sinonime:
(medicină) cecotomie.
Tifobaciloză, substantiv
Sinonime:
(medicină) granulie.
Tifoidic, adjectiv
Sinonime:
(medicină) tific, tifoid.
Tifon, substantiv neutru Sinonime:
pansament, bandaj, oblojeală.
Țifraș, adjectiv (regional)
Sinonime:
colorat, dichisit, fălos, gătit exagerat, împodobit, înzorzonat, mândru, ornamentat, pestriț, trufaș, țanțoș. Țifraș, substantiv (regional)
Sinonime:
socotitor.
Țifroș, substantiv
Sinonime:
(botanică) tămâiță.
Tigaie, substantiv
Sinonime:
căldare, cratiţă, lagăr, teică, tigăiță, tingire, (Banat, Transilvania și Oltenia) raină, (învechit) tigan, (regional) rânel, (tehnică) broască.
Tigăioară, substantiv (popular)
Sinonime:
tigaie, tigăiță.
Tigăiță, substantiv
Sinonime:
casoletă, teică, tigaie (mică).
Tigăiuță, substantiv (regional)
Sinonime:
tigaie, tigăiță.
Ţigan, substantiv
Sinonime:
gitan, nomad, rom, (popular) arapină; (familiar, depreciativ) cioară, cioroi; (ţigan nomad) corturar, şătrar, (rar) şătraş. Țigan, adjectiv
Sinonime:
ţigănesc, nomad.
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime:
abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Abjecţie, substantiv feminin Sinonime:
ticăloşie, josnicie, mârşăvie, nemernicie, infamie, degradare morală, lașitate.
Actualmente, adverb
Sinonime:
acum, în acest timp, în momentul de față, în prezent, momentan, sub ochii noștri, (de) azi.
Afurisit (afurisită), adjectiv Sinonime:
rău, ticălos, blestemat, mizerabil; bandit, (familiar) al naibii.
Aglomera, verb Sinonime:
a (se) îngrămădi, a (se) aduna, a (se) îmbulzi, a se înghesui, a se suprapopula, a se ticsi.
Aiureală, substantiv feminin
Sinonime:
aberație, absurditate, aiurare, bazaconie, delir, delirare, dezordine, elucubrație, enormitate, fantasmagorie, prostie, sminteală, stupiditate, tulburare, țicneală, vorbire lipsită de sens, zăpăceală, (familiar și figurat) țăcăneală, (învechit și regional) bâiguială, (învechit și regional) bâiguire.
Aiurit (aiurită), adjectiv Sinonime:
uluit, zăpăcit, într-o ureche, ţicnit, smintit, trăsnit.
Alaun, substantiv neutru
Sinonime:
piatră-acră, sare-acră, sulfat dublu de aluminiu și potasiu, (prin Moldova şi Bucovina) săricică, (prin vestul Transilvaniei) săricea, (regional) tipsă.
Aliena, verb Sinonime:
a înstrăina; a transfera, a preda; (figurat) a se sminti, a înnebuni, a se ţicni, a se prosti.
Alienație, substantiv feminin
Sinonime:
abalienare, alienare (mintală), arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie, (variantă) alienațiune.
Alunga, verb
Sinonime:
a (se) fugări, a depărta, a exila, a expulza, a goni, a izgoni, a îndepărta, a înlătura, a ostraciza, a prigoni, a proscrie, a pune pe fugă, a răzmeri, a relega, a repudia, a respinge, a sictiri, a speria, a surghiuni, a trimite departe, a ușui, (Banat și Transilvania) a zogorni, (despre vite) a fi în rut, (familiar și figurat) a mătura, (familiar) a mătrăși, (figurat) a elimina, (figurat) a mazili, (figurat) a se succeda, (învechit și popular) a oropsi, (învechit și regional) a împulăi, (învechit și regional) a întiri, (învechit și regional) a mâna, (învechit și regional) a tăia, (învechit) a împinge, (învechit) a lepăda, (învechit) a pogoni, (învechit) a rășchira, (învechit) a urgisi, (popular) a hâșâi, (popular) a zgorni, (prin Oltenia și Banat) a sprânji, (prin Transilvania) a poteri, (regional) a coloti, (regional) a gorgoni, (regional) a hăicăi, (regional) a huciui, (regional) a hurătui, (regional) a tintiri, (regional) a tiohăi, (regional) a tutăi, (regional) a tutui, (regional) a zgoni, (regional) a zogoni, (Transilvania și Banat) a dudui, (Transilvania și Maramureș) a țipa, (Transilvania) a păfuga.
Amâna, verb Sinonime:
a nu face la timp, a lăsa la o parte, a păsui, a-şi lua un răgaz, a reporta, a întârzia (cu ceva).
Antreu, substantiv neutru
Sinonime:
anticameră, antreiaș, antreluță, antrețel, hol, intrare, marchiză, tindă, verandă, vestiar, vestibul; aperitiv; (variante) antre, antrea, antret.
Aparţine, verb Sinonime:
a ţine de (ceva, cineva), a fi al cuiva, a se cuveni cuiva.
Apuca, verb Sinonime:
a prinde, a lua, a înşfăca, a cuprinde, a înhăţa; (reflexiv) a se prinde, a se agăţa, a se ţine; a se îndrepta, a porni, a se duce, a merge.
Arbore, substantiv masculin
Sinonime:
arbust, copac, pom, (arbore de cacao) cacaotier, (arbore de cafea) (învechit) cafeu, (arborele-vieții) (rar) tămâie, (arborele-vieții) tuia, (învechit și popular) lemn; (tehnică) ax, axă, bielă, fus, osie, pivot, tijă, (arbore cotit) vilbrochen; (marinărie) catarg, catart, (arbore mic) trinchet; (variante) arbor, arbure.
Argilă, substantiv feminin
Sinonime:
caolin, clisă, humă, limon, lut, marnă, ocru, pământ, (învechit și regional) timă, (regional) hlei, (Transilvania) agiag.
Aruncătură, substantiv feminin
Sinonime:
aruncare, aruncat, azvârlire, azvârlitură, izbitură, împrăștiere, lepădare, lovitură, zvârlitură, (învechit) asvârlitură, (învechit) dătătură, (învechit) impozit, (învechit) risipire, (popular) bubă, (rar) săritură, (rar) zvârlet, (Transilvania și Maramureș) țipătură.
Asasin, substantiv masculin
Sinonime:
bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor. Asasin, adjectiv
Sinonime:
criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.
Ascunde, verb Sinonime:
a tăinui, a camufla, a masca, a disimula, a pitula, a sustrage, a se eschiva, a (se) dosi, a ține secret, a escamota, a voala, a oculta.
Asedia, verb Sinonime:
a împresura, a ţine prins, a cuprinde, a încercui, a înconjura, a învălui.
Aspira, verb Sinonime:
a năzui, a tinde, a dori, a spera, a râvni; a absorbi (ceva), a atrage, a suge.
Astâmpăr, substantiv neutru Sinonime:
pace, tihnă, odihnă, linişte, potolire, moderare.
Asupri, verb
Sinonime:
a apăsa, a aservi, a calomnia, a exploata, a forța, a împila, a împovăra, a împresura, a năpăstui, a nedreptăți, a obliga, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a tiraniza, a urgisi, (figurat) a despuia, (figurat) a stoarce, (figurat) a suge, (impropriu) a chinui, (învechit și figurat) a călca, (învechit și regional) a bântui, (învechit) a constrânge, (învechit) a exagera, (învechit) a nevolnici, (învechit) a obidi, (învechit) a obijdui, (învechit) a sili, (învechit) a supăra, (învechit) a tiranisi, (învechit) a tirăni, (regional și figurat) a stoci, (regional) a potângi.
Asupritor, adjectiv
Sinonime:
chinuitor, constrângător, exploatator, împilător, nedrept, opresiv, opresor, persecutor, prigonitor, tiran, vitreg, (figurat) apăsător, (figurat) încovoietor, (învechit) asuprelnic, (învechit) mâncător, (învechit) năpăstuitor, (învechit) obiditor, (învechit) obijduitor. Asupritor, substantiv
Sinonime:
călău, ciocoi, dictator, exploatator, opresor, persecutor, prigonitor, tiran, zbir, (figurat) apăsător, (învechit) ciocorofleac, (învechit) ciocorofleandură, (învechit) mâncător, (învechit) năpăstuitor, (învechit) obiditor.
Atitudine, substantiv feminin Sinonime:
comportare, manifestare, comportament, manieră, conduită, ținută, postură, expresie.
Aţinti, verb Sinonime:
a aspira, a năzui, a tinde, a pironi, a ţinti, a ochi.
Ba, adverb (familiar şi regional) Sinonime:
nu, nicidecum, de loc, de fel, nici vorbă, nici pomeneală, nici gând, nici de fel, nici de leac, da de unde, ţi-ai găsit, vorbă să fie, în nici un caz, aş!, (regional) baiu! Bă, interjecție (familiar) Sinonime:
mă, măi, hei, fă, bre; tii, măi-măi, ia uite, aoleo.
Baghetă, substantiv feminin Sinonime:
beţişor, nuieluşă, vărguță, bară, tijă, bastonaș; baton, pâine.
Bandit, substantiv masculin
Sinonime:
apaș, asasin, bucanier, camorrist, canalie, criminal, delincvent, escroc, filibustier, forban, gangster, hoț, mafios, mafiot, mizerabil, nelegiuit, nemernic, om în afara legii, pirat, răufăcător, scelerat, tâlhar, terorist, ticălos, yakuza, (familiar) afurisit, (franțuzism) brigand, (învechit) fur, (învechit) războinic, (regional) furător, (regional) robalău, (Transilvania) lotru.
Bazin, substantiv
Sinonime:
rezervor; havuz, piscină, (învechit) scăldătoare; ţinut, regiune; recipient, chiuvetă, vas, vază, bazinet; (geografie) vale; (geologie) (bazin magmatic) focar magmatic; (anatomie) pelvis, (popular) prag.
Băieţaş, substantiv masculin Sinonime:
băieţel, copil, tinerel.
Băligar, substantiv
Sinonime:
baligă, murdărie, gunoi, căcat (de cal), (regional) tizic, (regional) băligău; (entomologie) (regional) gândac-de-gunoi, (prin Bucovina) ilenuţă, trânduş, trânz, gâza-boului.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Becisnic (becisnică), adjectiv Sinonime:
bicisnic, debil, slăbănog, neputincios, pirpiriu; nepriceput, incapabil, prost; nemernic, ticălos, netrebnic, necinstit, păcătos, prăpădit.
Bilet, substantiv neutru
Sinonime:
act, bilețel, bon, buletin, cartelă, chitanță, cupon, epistolă, epistolie, inter-rail, notă scrisă, permis, răvaş, recipisă, scrisoare, scrisorică, tichet, titlu de transport, (bilet de ordin) cambie, (popular) țidulă; (bilet de bancă) bancnotă, cupură, hârtie, hârtie-monedă, (învechit) asignat, (învechit) asignație, (învechit) bancă, (învechit) bumașcă, (prin Transilvania și Maramureș) băncută.
Blană, substantiv feminin
Sinonime:
bundă, cojoc, haină îmblănită, piele de animal (cu păr cu tot), şubă, (învechit) nafea, (regional) șop; chingă, masă, scândură, spetează, stinghie, șestină, tinichea, (popular) pleoapă.
Blestemat (blestemată), adjectiv Sinonime:
afurisit, jurat, urgisit, oropsit, nenorocit; rău, mizerabil, ticălos, mişel, infam; excomunicat, renegat; mârşav, netrebnic, josnic, abject.
Blestemăţie, substantiv feminin Sinonime:
mişelie, infamie, ticăloşie, injurie, netrebnicie, nemernicie, nelegiuire, mârşăvie, josnicie.
Bombardament, substantiv neutru Sinonime:
canonadă, atac; tragere, salvă, tir.
Bonetă, substantiv feminin
Sinonime:
acoperământ, baretă, bonet, bonețică, calotă, capișon, caschetă, căciuliță, chipiu (fără cozoroc), coiffure, panama, pălărie, scufie, șapcă (fără cozoroc), tichie, tocă, turban; (marinărie) velă ajutătoare.
Box, substantiv neutru
Sinonime:
(sport) pugilat, pugilism, pugilistică, sportul cu mănuși; (rasă de câini) buldog, mops, mox; cutie (de țigări).
Bre, interjecție (familiar) Sinonime:
mă, măi, hei, (regional) bă, băi, fă; tii, măi-măi, ia uite, aoleo, aoleu.
Brevet, substantiv neutru Sinonime:
certificat, diplomă, garanție, licenţă, patentă, titlu.
Brigand, substantiv masculin Sinonime:
tâlhar, hoţ, bandit, gangster, pirat, rechin; om necinstit; canalie, scelerat, ticălos, vandal.
Broşa, verb Sinonime:
a lega, a cartona, a compacta; a lipi la un loc. Broșă, substantiv
Sinonime:
broșetă, tijă; bijuterie; agrafă.
Bucşi, verb (popular) Sinonime:
a îndesa, a ticsi, a înţesa; a burduşi, a îngrămădi.
Burduşi, verb Sinonime:
a îndesa, a umple (până la refuz), a ticsi, a îngrămădi; a bate, a snopi (în bătaie), a stâlci (în bătaie), a buşi; (reflexiv) a se crăpa, a se scoroji, a se coşcovi.
Calapod, substantiv neutru (figurat) Sinonime:
tipar, formă, model, calup, șablon.
Calitate, substantiv feminin Sinonime:
aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.
Calm, substantiv neutru Sinonime:
liniște, tihnă, pace, repaos, repaus.
Calup, substantiv neutru Sinonime:
calapod, tipar, formă, model, șablon; bucată, porţie, fragment.
Camion, substantiv neutru
Sinonime:
autocamion, autocisternă, automarfar, autotrailer, camion-cisternă, camionetă, camion-platformă, camion-școală, cisternă, furgon, maşină, tir.
Campion, substantiv masculin
Sinonime:
as, câștigător, cuceritor, fruntaş, gigant, învingător, laureat, lider, protagonist, recordman, recordmen, supercampion, șampion, titan, vedetă, vicecampion; (figurat) apărător, luptător, partizan, susținător.
Canava, substantiv feminin Sinonime:
urzeală, fond, fundal; (figurat) vreme, timp.
Canalie, substantiv feminin Sinonime:
mişel, ticălos, netrebnic, secătură, mârşav, poltron, șarlatan, nemernic, mizerabil, infam.
Candriu (candrie), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, ţicnit, aiurit, sucit, bramburit, hăbăuc; beat, afumat, grizat, cherchelit, pilit, ameţit.
Canonadă, substantiv feminin
Sinonime:
bombardament, tir de artilerie, (învechit) pușcărire, (învechit) tunărire.
Capişon, substantiv neutru Sinonime:
căciuliță, bonetă, scufie, tichie, fes; glugă.
Carte, substantiv feminin
Sinonime:
abecedar, aide-memoire, broșură, elzevir, enciclopedie, in-cuarto, in-cvarto, in-folio, in-octavo, manuscris, (la plural) memorii, operă, roman, scriere, silabar, tipăritură, volum; (figurat) cultură, învăţătură, ştiinţă; (învechit și popular) act, carnet, document, dovadă, imprimat, înscris, jurnal, livret, ordin, registru, scrisoare.
Căciuliță, substantiv feminin Sinonime:
bonetă, fes, tichie, scufie, capişon, (rar) beretă.
Călău, substantiv masculin Sinonime:
gâde, casap; (figurat) rău, tiran, ucigaş, criminal. Călâu, adjectiv
Sinonime:
căldicel, căldişor, călduţ, încropit.
Călugăr, substantiv masculin
Sinonime:
anahoret, anahorit, ascet, augustin, augustinian, benedictin, bonz, capucin, capuțin, carmelit, călugăraș, celestin, cenobit, chietist, cvietist, derviș, dominican, eremit, ermit, esicast, fachir, franciscan, frate, iacobin, iezovit, iezuit, jacobin, jezuit, lavriot, marabu, metocar, minorit, monah, murabit, novice, părinte, pusnic, pustnic, quietist, religios, schimnic, schimonah, schivnic, sehastru, sihastru, templier, trapist, (în Tibet, în Mongolia și la calmuci) lama, (învechit) arhondar.
Căpăţână, substantiv feminin Sinonime:
cap, tigvă, hârcă. Căpăţâna, substantiv articulat
Sinonime:
(astronomie) Perseu.
Căpia, verb Sinonime:
a înnebuni, a se zăpăci, a se ţicni, a se scrânti, a-şi pierde minţile; a pierde măsura.
Căptuși, verb Sinonime:
a acoperi, a izola; a îndesa, a tixi; (familiar) a pune mâna, a prinde, a căpui, a înşfăca; (reflexiv) a se alege cu ceva, a se căpătui, a obţine, a dobândi; (figurat) a bate, a snopi, a stâlci.
Cătăni, verb (popular) Sinonime:
a face armata, a face serviciul militar, a lua în armată, a înrola; (figurat) a muştrului, a pune la respect, a ţine sub ordine, a ţine din scurt.
Ceas, substantiv neutru Sinonime:
oră, moment, timp, vreme; ceasornic, orologiu; contor.
Chelălăi, verb
Sinonime:
a plânge continuu, a scânci, a schelălăi, a scheuna, a zmârcăi, (regional) a țilăi.
Chema, verb
Sinonime:
a invita, a pofti (să vină), a convoca, (învechit, în Transilvania şi Banat) a conchema, a solicita, a provoca; a cita, a acţiona, a evoca, a supranumi, a se numi, a avea numele, (popular) a-i spune, a-i zice, (învechit) a se porecli; a se spune, a se zice, (învechit) a se pomeni; a striga, a ţipa, a urla, a zbiera; a deferi justiţiei.
Chimir, substantiv neutru
Sinonime:
brâu, șerpar; tisău, chingă, praştie.
Chinuitor (chinuitoare), adjectiv
Sinonime:
apăsător, arzător, dureros, intens, mistuitor, mortifiant, mortificant, mortificător, obsedant, puternic, rebel, străpungător, supărător, torturant, torționar, trudnic, violent, viu, zbuciumător, (figurat) ascuțit, (figurat) sfredelitor, (figurat) tiranic, (învechit și popular) necăjos, (rar) torturător.
Chiot, substantiv neutru Sinonime:
chiuit, strigăt, ţipăt.
Chit, adverb
Sinonime:
(a fi chit cu cineva) a nu mai datora nimic (cuiva); a nu mai avea de dat nici o socoteală (cuiva); (chit că) chiar dacă, indiferent dacă. Chiţ, interjecție
Sinonime:
(regional) ţiţ.
Chiteală, substantiv feminin Sinonime:
(popular) chibzuinţă, cumpănire, socotinţă, judecată; (regional) ochire, ţintire.
Chiti, verb Sinonime:
(popular) a socoti, a chibzui, a judeca, a cumpăni; a pune la cale, a plănui, a aranja; a potrivi, a pune în concordanţă, a acorda; a ţinti, a ochi; a arunca o privire, a se uita, a remarca.
Chiui, verb Sinonime:
a chioti, a striga, a da chiot, a ţipa; a spune strigături.
Cioc, substantiv neutru
Sinonime:
clonţ, plisc, gură, (învechit şi regional) rost, (regional) cioclonţ, ciup, clanţ, clobanţ, flisc; (prin Transilvania şi Banat) tic; barbişon, bărbuţă, ţăcălie, (franţuzism rar) barbişă; vârf; căpăţână; (botanică) (ciocul-berzei) greghetin, (Bucovina) săgeţică, (Moldova) pliscul-cucoarei, (regional) pliscul-berzei, pliscul-cocorului; (ciocul-cucoarei) pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, (regional) bănat, (la plural) cucute, cumătră, ciocul-berzei, clonţul-cocostârcului, floarea-vinului, pliscul-berzei; (ornitologie) (cioc-întors) năvodar, (regional) săbiuţă; (medicină) (cioc de papagal) osteofit; ciorap, măsea. Cioc, interjecție
Sinonime:
toc!
Circumstanță, substantiv feminin
Sinonime:
caz, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, moment, ocazie, ocurență, postură, poziție, prilej, situație, stare, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (învechit) țircumstanție, (la plural) timpuri, (la plural) vremuri, (variantă) circonstanță, (variantă) circumstanție.
Ciupi, verb
Sinonime:
a (se) pişca, (popular) a ţicura, (regional) a picura, a pişcura, (Transilvania) a piţiga; a ciuguli, (popular) a piguli; a înţepa; (figurat) a scărpina; (figurat) a fura, a sustrage, a ciordi, a şterpeli; a ameţi, a chercheli, a îmbăta, a turmenta.
Civic (civică), adjectiv
Sinonime:
cetăţenesc, civil, (figurat) patriotic, (învechit) țivic, (învechit) politicesc.
Câteodată, adverb Sinonime:
uneori, din timp în timp, din când în când.
Clişeu, substantiv neutru Sinonime:
tipar, şablon; formulă, slogan.
Clopot, substantiv neutru
Sinonime:
(Oltenia, Transilvania şi Banat) harâng, (Moldova, Transilvania şi Maramureș) ţingălău, (prin Banat) zvon; talangă.
Colţ, substantiv
Sinonime:
bucată, fărâmă; loc retras, refugiu, ascunziş, cotlon, ungher, unghi, (regional) corn, cot, (Oltenia şi Transilvania) ungheţ; extremitate; (colţul gurii) comisură; canin, dinte, măsea, zimţ; ţintă, (regional) cui; (botanică) (colţul-babei) (regional) păducheriţă, păducherniţă, păduchele-calului, păduchele-elefantului.
Comandant, substantiv masculin
Sinonime:
amiral, arhistrateg, bimbașă, burgrav, cap, căpetenie, conducător, general, guvernator, mai-mare, pilot, polemarh, șef, ștab, (învechit și regional) tist, (învechit) arhistratig, (învechit) călăuz, (învechit) căpitan, (învechit) comandir, (învechit) comândant, (învechit) nacealnic, (învechit) navarh, (învechit) povățuitor, (învechit) proprietar, (învechit) tocmitor, (învechit) vârhovnic, (învechit) voievod, (latinism învechit) prepozit, (Transilvania) birău, (Grecia antică) taxiarh.
Comitat, substantiv neutru
Sinonime:
district, ţinut, judeţ; (învechit, în Transilvania) varmeghie, (turcism învechit) caza.
Civi, verb (regional)
Sinonime:
a tivi.
Companie, substantiv feminin
Sinonime:
tovărăşie, însoţire, grup; anturaj; (damă de companie) escortă; adunare, congres, miting, dumă, reuniune; cortegiu, echipaj; armată, batalion, trupă, unitate, (termen militar) (învechit şi popular) roată; asociație, societate, întreprindere; (expresie) (a ține companie) a acompania.
Comportare, substantiv feminin
Sinonime:
comportament, conduită, purtare, (rar) purtat, (popular) port, purtătură, (prin Oltenia) săbaş, (Oltenia) umblet, (învechit) petrecere, politie; apucătură, deprindere, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri, (popular) modă, (Transilvania) pont, (învechit) duh, (turcism învechit) talâm; atitudine, fel de a fi, ţinută, (învechit) tarz.
Concomitent (concomitentă), adjectiv Sinonime:
simultan, în acelaşi timp, deodată.
Condiţie, substantiv feminin
Sinonime:
clauză, prevedere; factor, fapt, împrejurare, circumstanţă; situaţie, poziţie socială, rang, stare, titlu, teapă, treaptă, (popular) mână, seamă.
Conferenţia, verb Sinonime:
a vorbi, a expune, a ţine conferinţe.
Conserva, verb
Sinonime:
a păstra, a păzi, a ţine; a se menaja; a arhiva, a clasa, a stoca.
Considera, verb
Sinonime:
a (se) crede; a aprecia, a admira, a (se) socoti, a eticheta, a analiza, a contempla, a avea în vedere, a estima, a studia, a examina, a judeca, a cântări, a reflecta, a privi, a ține cont de, a venera, a chibzui, a găsi, a gândi, a opina, (popular) a chiti, a cugeta, (învechit) a cunoaşte, a număra; a (se) vedea; (rar) a proclama, (învechit) a prochema, a proclamarisi;
(figurat) a taxa; a se închipui, (popular) a se ţine; a cerceta, a investiga, a urmări.
Constrânge, verb
Sinonime:
a sili, a obliga, a impune, a face, a forţa, (livresc) a soma, a violenta, (popular) a silnici, (învechit şi regional) a strânge, (prin Banat) a tipi, (învechit) a asupri, a îndemna, a necesita, a pripi, a silui, a strâmtora, (figurat) a presa; a nevoi, a supune, a condamna, (popular) a osândi; a reduce.
Conteni, verb
Sinonime:
a înceta, a se linişti, a se opri, a se sfârşi, a (se) termina, a se întrerupe, a se curma, a se potoli, a sta, (învechit şi popular) a (se) ostoi, (prin Banat) a se prorupe, (Moldova) a tinchi, (învechit) a se precurma.
Convoca, verb
Sinonime:
a reuni, a chema, a aduna, a ţine, a aduna, a întruni, a reuni, a strânge.
Copil, substantiv masculin
Sinonime:
băieţaş, băieţel, tinerel, făt, prunc, (familiar) puradel, zgâmboi, (peiorativ) plod, pui, fiu, odraslă, progenitură, vlăstar, (popular şi familiar) prăsilă, (învechit) naştere; (copil din flori) bastard; (copil de casă) paj; (botanică) (regional) copileţ, frate, furie, puică, puieţ, soră.
Corespondenţă, substantiv feminin
Sinonime:
epistolă, scrisoare, poştă; concordanţă, armonie, potrivire; (gramatică) (corespondenţa timpurilor) consecuţia timpurilor; (matematică) simetrie.