Ros, adjectiv
Sinonime:
consumat, deteriorat, distrus (la suprafață), erodat, măcinat, mâncat, ponosit, săpat, subțiat, uzat, (figurat) chinuit de.
Roș (roșă), adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
roșu, (învechit) roșiu, (Transilvania) roșou.
Roşăţea, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) ghiocel, păpurică, crin-de-apă, crin-de-baltă, fânul-cămilei, fânul-câinelui, garoafă-de-apă, micşunea-de-baltă, micşuneaua-apei, papură-de-rogojină, pipirig-înflorit.
Rosătură, substantiv feminin Sinonime:
eroziune, jupuială, jupuitură, julitură.
Roşcat (roșcată), adjectiv
Sinonime:
roşiatic, roşcovan, roşu, arămiu, (despre ochi) injectat.
Roșcatec, adjectiv
Sinonime:
cărămiziu, roșcat, roșcatic, roșiatic.
Roşcatic, adjectiv
Sinonime:
cărămiziu, roșcat, roșiatic.
Roșcău, adjectiv (regional)
Sinonime:
(despre cai) roșcat.
Roșcav, adjectiv (Oltenia)
Sinonime:
cărămiziu, roșcat, roșiatic, roșiu, (rar) roșcatic.
Roşcovan (roșcovană), adjectiv Sinonime:
roşcat, roşiatic, roşu, arămiu.
Roşeală, substantiv feminin Sinonime:
rumenele, suliman, fard, boi, vopsea, ruj, roşu de buze.
Roşi, verb Sinonime:
a se îmbujora, a deveni roşu, a se înroşi; a se vopsi, a se rumeni, a se farda, a se boi, a se sulemeni.
Rosian, adjectiv
Sinonime:
rusesc; (și cu rol de substantiv) rus.
Roşiatic (roșiatică), adjectiv Sinonime:
roşcat, roşcovan, roşu, rumeior, rumenit, îmbujorat, trandafiriu.
Roșie, substantiv
Sinonime:
(botanică) pătlăgică roșie, tomată.
Rosienesc, adjectiv (învechit)
Sinonime:
rus, rusesc, (variantă) rusienesc.
Roșiu, adjectiv
Sinonime:
cărămiziu, roșcat, roșiatic, roșu, (regional) roșâvă.
Rosmarin, substantiv
Sinonime:
(botanică) rozmarin, rușmalin.
Rospiscă, substantiv (învechit)
Sinonime:
adeverință, chitanță, dovadă, mărturie, recipisă.
Rost, substantiv neutru Sinonime:
sens, tâlc; atribuţie, rol, misiune, raţiune, scop, menire, slujbă, ocupaţie, post, stare, situaţie, rânduială; gospodărie, administraţie.
Roştei, substantiv neutru (regional) Sinonime:
gratie, zăbrea.
Rostel, substantiv
Sinonime:
cioc, cioculeț, rostru.
Rosti, verb Sinonime:
a zice, a spune, a vorbi, a glăsui, a comunica, a pronunţa, a articula.
Rostogol, substantiv neutru Sinonime:
prăvălire, cădere, prăbuşire.
Rostogoli, verb Sinonime:
a cădea învârtindu-se, a se da de-a dura, a se da de-a berbeleacul, a se duce de-a rostogolul, a se roti în jos, a se prăbuşi, a se prăvăli.
Rostogolire, substantiv
Sinonime:
degringoladă, prăbușire, prăvălire, rostogolit, tăvălire, (învechit) tăvălicitură, (regional) îmburdare.
Rostogolitor-de-piatră, substantiv masculin
Sinonime:
(ornitologie) scormonitor-de-piatră.
Rostopască, substantiv
Sinonime:
(botanică) calce mare, crucea-voinicului, iarbă-de-negi, iarba-rândunelei, negelariță, pleoscăniță.
Rostrifer, adjectiv
Sinonime:
rincofor, rostelifer.
Rostriform, adjectiv
Sinonime:
ramfoid, rosteliform.
Rostru, substantiv
Sinonime:
cioc, ghimpe, pinten, plisc, trompă; estradă, tribună.
Rostui, verb Sinonime:
a aranja, a pune în ordine; a se căpătui, a face rost; a se căsători, a întemeia o familie.
Roșu (roșie), adjectiv Sinonime:
roşcat, roşcovan, roşiatic, purpuriu, îmbujorat, rumen; incandescent, înfocat.
Roșu-vișiniu, adjectiv
Sinonime:
ecarlat, incarnat, încarnat.
Roșuliță, substantiv
Sinonime:
(botanică) filimică, rușuliță.
Rosură, substantiv (regional)
Sinonime:
durere la încheietură, eroziune, gloabă, mârțoagă, răsătură, răsură, resturi de aluat, roadere, rosătură.
Achiziţiona, verb Sinonime:
a procura, a obţine, a face rost; a aduna, a colecta, a strânge, a cumpăra, a poseda.
Aluneca, verb Sinonime:
a se deplasa, a cădea, a se rostogoli; a se strecura, a pătrunde, a se fofila, a se tupila.
Aranja, verb Sinonime:
a potrivi, a pune de acord, a sistematiza, a rândui, a rostui, a armoniza; (reflexiv) a se găti, a se pune la punct; a amenaja, a instala, a organiza.
Aromi, verb (popular)
Sinonime:
a ademeni, a adormi, a atrage, a ațipi, a dormita, a ispiti, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a moțăi, a păcăli, a picoti, a piroti, a purta, a rosti, a seduce, a tenta, a trișa, (figurat) a calma, (figurat) a liniști, (figurat) a ogoi, (figurat) a potoli, (învechit) a amăgi, (învechit) a aroma, (învechit) a tămâia, (popular) a zăpăci.
Articulare, substantiv feminin Sinonime:
rostire, pronunțare, exprimare, glăsuire.
Boi (boiuri), substantiv neutru Sinonime:
trup, corp, făptură, statură, înfăţişare, fizionomie; fard, ruj, roșu de buze, rumenea, rumeneală, suliman, dres, vopsea; (regional) boia.
Bordo, adjectiv (invariabil) Sinonime:
roşu-închis.
Brambura, adverb (familiar) Sinonime:
fără rost, fără căpătâi, fără noimă, alandala, aiurea.
Buburuză, substantiv feminin
Sinonime:
(entomologie) (regional) mămăruță, măriuţă, gărgăriţă, gândăcel (cu şapte puncte roşii); boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, vaca-Domnului, (regional) cucuşor, găinuşă, mărgărit, mărgărită, mărgăriţă, mărie, paparugă, păpăruie, păpăruţă, păpăruză, vrăjitoare, boul-popii, găina-lui-Dumnezeu, măria-popii, puica-popii, puiculiţa-popii, vaca-lui-Dumnezeu.
Buchiseală, substantiv feminin Sinonime:
învăţare (pe de rost), buchereală, bucherie, toceală, slovenire, studiere.
Capota, verb Sinonime:
a se răsturna, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a se prăbuşi; (figurat) a rata, a pierde, a eşua. Capotă, substantiv
Sinonime:
acoperiș pliabil; mantou; prezervativ.
Carmin, substantiv neutru Sinonime:
cârmâz, roşu. Carmin, adjectiv invariabil
Sinonime:
stacojiu, (popular) cârmâziu.
Căpătâi, substantiv neutru Sinonime:
pernă; rost, situaţie, ocupaţie, îndeletnicire; sens, finalitate; capăt, cap, început, margine, sfârşit, extremitate.
Căpătui, verb Sinonime:
a reuşi (în viaţă), a avea un rost; a se îmbogăţi, a parveni; (familiar) a se căsători, a face o partidă. Căpătui, substantiv
Sinonime:
căpătâi.
Căpătuială, substantiv feminin
Sinonime:
avere, căpătuire, căpătuit, chiverniseală, chivernisire, îmbogățire, înavuțire, pricopsire, rost, situație, stare, (depreciativ) parvenire, (familiar) căsătorie, (familiar) partidă.
Cărămiziu (cărămizie), adjectiv Sinonime:
roşiatic, roşcat.
Certa, verb
Sinonime:
a face observaţie, a lua la rost, a atrage atenţia, a se învrăjbi, a se supăra, a rupe relaţiile, (popular) a se bălăbăni, a se gâlcevi, a se sfădi, (învechit şi regional) a se pricinui, (regional) a se cârti, a (se) pricini, (Moldova) a se cârcoti, (prin Oltenia) a se rohoti, (învechit) a se pârî, a se prici, a se prigoni, (figurat) a se strica; a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, (livresc) a apostrofa, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (figurat) a săpuni, a scutura; a bate, a condamna, a instrui, a învăţa, a osândi, a pedepsi.
Cheag, substantiv neutru
Sinonime:
(biologie) chimozină, labferment, lactoferment, (regional) maia, presură; (biologie) coagul, (regional) străgheaţă, sânge închegat; stomac glandular; avere, avut, avuţie, bogăţie, bun, mijloace, periteag, situaţie, stare; (figurat) încropeală, rost, rostuială; (figurat) rezervă, resurse, bani.
Cioc, substantiv neutru
Sinonime:
clonţ, plisc, gură, (învechit şi regional) rost, (regional) cioclonţ, ciup, clanţ, clobanţ, flisc; (prin Transilvania şi Banat) tic; barbişon, bărbuţă, ţăcălie, (franţuzism rar) barbişă; vârf; căpăţână; (botanică) (ciocul-berzei) greghetin, (Bucovina) săgeţică, (Moldova) pliscul-cucoarei, (regional) pliscul-berzei, pliscul-cocorului; (ciocul-cucoarei) pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, (regional) bănat, (la plural) cucute, cumătră, ciocul-berzei, clonţul-cocostârcului, floarea-vinului, pliscul-berzei; (ornitologie) (cioc-întors) năvodar, (regional) săbiuţă; (medicină) (cioc de papagal) osteofit; ciorap, măsea. Cioc, interjecție
Sinonime:
toc!
Cârmâziu (cârmâzie), adjectiv (popular) Sinonime:
roşu închis, carmin, purpuriu.
Conabiu (conabie), adjectiv (învechit)
Sinonime:
de culoarea vișinei coapte, roșu-închis, stacojiu, vişiniu.
Cruce, substantiv feminin
Sinonime:
răscruce, răspântie, întretăiere, intersecţie, creştinism, ghindă, încrucişare, jumătate, lambă, spatie, treflă, vătrai, troiţă, cercevea; (tehnică) (regional) strup, strupalnic, ceatlău, (regional) flântar, măgăriţă, răscol, scară, (Moldova, Transilvania şi Banat) feleherţ, (Moldova şi Transilvania) spiţă, (Transilvania) tecărău; (tehnică) (crucea dinainte) (regional) cântar, cumpănă, scară; (crucea dinapoi) (regional) brăcinar, brănişor, coardă, iuhă, lehă, splină; (tehnică) (regional) bot, botniţă, hobot, obad, opleniţă; bulfeu; aripă; (botanică) (crucea-pământului) brânca-ursului, (învechit şi regional) sclipeţ, (regional) laba-ursului, talpa-ursului, fierea-pământului, piedicuţă, potroacă, ţintaură; (crucea-voinicului) pojarniţă, popilnic, rostopască, sunătoare, trei-răi; (articulat; constelație din emisfera nordică)
delfinul, lebăda; (crucea-pâinii) pristolnic, teişor; (crucea-salelor) sacrum. Cruce, adverb
Sinonime:
cruciş.
Cumpăra, verb Sinonime:
a-şi procura, a obţine, a achiziţiona; a face rost; (figurat) a mitui.
Cupă, substantiv feminin
Sinonime:
pahar; trofeu, (învechit) scafă, tas; potir; (tehnică) blid, căuş, ciutură, (regional) făcău; caliciu; (botanică) (cupa-vacii) volbură; (cupa-oii) clopoţel; (la cărţile de joc) roşu, inimă; mişină; (botanică, la plural) (cupe) genţiană, ghinţură.
Declama, verb Sinonime:
a recita, a rosti, a spune poezii.
Degeaba, adverb
Sinonime:
zadarnic, în zadar, fără rost, fără nici un folos, inutil, (învechit şi popular) geaba, surda, (Transilvania) heba, (învechit) îndarn; gratis.
Deranja, verb
Sinonime:
a răvăşi, a răscoli, a învălmăşi; (figurat) a tulbura, a stingheri, a stânjeni, a incomoda; a se obosi, a se osteni, a face eforturi, a zăpăci, (regional) a răntui, a rostopoli, a strica, a se defecta, a încurca, a jena, a supăra, (livresc) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (popular) a zăticni, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a sminti, a perturba.
Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime:
stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.
Durui, verb Sinonime:
a hurui; a rostogoli.
Erizipel, substantiv neutru
Sinonime:
(medicină) (popular) brâncă, orbalţ, roşeaţă.
Expune, verb
Sinonime:
a prezenta, a explica, a relata, a povesti, a istorisi, a descrie, a înfăţişa, a exprima, a spune; (reflexiv) a risca, a se primejdui, a fi în pericol; a rosti, a demonstra, a emite, a(-şi) arăta, a(-şi) etala, a-şi întinde, a (se) hazarda, a supune.
Face, verb
Sinonime:
a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.
Femeie, substantiv feminin
Sinonime:
duduie, egerie, femeiușcă, femelă, fiică a Evei, frumusețe, jumătate, megeră, muiere, muză, nană, neam, nevastă, reprezentantă a sexului frumos, tipesă, Venus, viţă, walkirie, (figurat) fustă, (figurat, despre un bărbat) mulă, (figurat) naiadă, (figurat) nimfă, (învechit și regional) fimeie, (învechit) familie, (învechit) fămeaie, (învechit) fomeie, (învechit) fumeie, (învechit) seminție (de popoare), (popular) săteancă, (popular) soție, (variantă) fămeie; (termeni afectivi) blondă, brunetă, căprioară, păpușă, porumbiță, roșcată, șatenă; (femeie de serviciu) cameristă, servantă, servitoare, subretă, (învechit) slujnică; (femeie de stradă, femeie publică) cocotă, curvă, damă, hetairă, prostituată, târfă.
Formula, verb
Sinonime:
a alcătui, a alega, a articula, a compune, a comunica, a conversa, a da formă, a declara, a elabora, a emite, a enunţa, a exprima, a expune, a întocmi, a obiecta, a prezenta, a profera, a pronunţa, a redacta, a relata, a rosti, a spune, a zice. Formulă, substantiv feminin
Sinonime:
afirmație, aforism, apoftegmă, clișeu, combinație, enunţ, expresie, frază, metodă, mijloc, mod, parolă, precept, procedeu, proverb, racursi, regulă, rețetă, sentință, slogan, soluţie, şablon, tipar, turnură.
Gălbinare, substantiv feminin
Sinonime:
icter, hepatită; paliditate; (botanică) rostopască, (regional) pălămidă, (Oltenia) şerpet.
Găsi, verb
Sinonime:
a (se) afla, a avea (o idee), a considera, a constata, a crede, a da de (ceva), a da peste (ceva), a dăinui, a depista, a descoperi, a dibui, a exista, a face rost, a fi de părere, a fi în fiinţă, a fi prezent, a fi, a figura, a gândi, a izvodi, a întâlni, a nimeri, a observa, a prinde, a scoate la iveală, a se număra, a se pomeni, a situa, a socoti, a sta, a surprinde, a ști, a vedea, (astăzi rar) a pricepe, (învechit şi popular) a oblici, (învechit) a ispiti, (popular şi familiar) a dibăci.
Ghiurghiuliu (ghiurghiulie), adjectiv (regional)
Sinonime:
roşu, rubiniu, roz, trandafiriu.
Glas, substantiv neutru
Sinonime:
canon, cânt, ciripit, cuvânt, ghiers, grai, gură, ştire, termen, ton, veste, voce, vorbă, (învechit) rost, (livresc) verb, (popular) limbă, (regional) boace.
Glăsui, verb (popular)
Sinonime:
a boci, a căina, a cânta, a exprima, a executa, a grăi, a intona, a interpreta, a jeli, a jelui, a lamenta, a plânge, a rosti, a spune, a tângui, a văicări, a văita, a vorbi, a zice.
Grai, substantiv neutru
Sinonime:
accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.
Grăi, verb
Sinonime:
a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.
Gratie, substantiv feminin
Sinonime:
bară de metal, grătar, grilaj, grilă, rețea, spalier, spetează, vergea, zăbrea, (popular) ostreţ, (Transilvania) roştei. Graţie, substantiv feminin
Sinonime:
avantaj, bunăvoință, concesie, dar, delicateţe, drăgălăşenie, eleganţă, favoare, fineţe, gingăşie, graţiere, har, milă, mlădiere, protecţie, supleţe, zvelteţe, (învechit) măiestrie, (plural) farmece, (plural) nuri. Graţie, prepoziție
Sinonime:
cu ajutorul, datorită, mulțumită.
Gură, substantiv feminin
Sinonime:
afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.
Halandala, adverb Sinonime:
în dezordine, aiurea, oricum, la întâmplare, fără rost, confuz, fără cap şi fără coadă.
Hapca, substantiv feminin
Sinonime:
(cu hapca) cu forţa, cu de-a sila, pe nedrept, hoţeşte; cu nemiluita, fără număr, cu rostopală.
Hram, substantiv neutru Sinonime:
patron; rost, rol, misiune.
Injecta, verb
Sinonime:
a administra, a inocula, a se colora ușor în roșu, a se congestiona, a se împurpura, a se înroşi.
Inutil (inutilă), adjectiv Sinonime:
nefolositor, netrebuincios, de prisos, fără rost, zadarnic.
Înflorit (înflorită), adjectiv
Sinonime:
florifer, îmbujorat, împodobit, împurpurat, înflorat, înfloritor, înroșit, mucegăit, ornamentat, plin de flori, prosper, roșu, rumen, rumenit, (botanică) deschis, (botanică) desfoiat, (despre pereți) igrasios, (despre vin) cu floare, (figurat) cărunt, (figurat) exagerat, (figurat) hiperbolic, (figurat) luminat, (figurat) strălucitor, (figurat) umflat, (învechit și regional) înflurit.
Înfocat (înfocată), adjectiv Sinonime:
aprins, fierbinte, înfierbântat, foarte cald, inflamant, arzător; roșu-aprins, viu; exaltat, impetuos, pasionat, cu foc, plin de foc, însufleţit, focos.
Înfuria, verb Sinonime:
a aţâţa, a monta, a scoate din sărite, a scoate din pepeni, a scoate din ţâţâni, a scoate din fire, a scoate din răbdări, a-şi pierde sărita, a-i sări ţandăra, a nu şti de el, a-i sări muştarul, a vedea roşu, a (se) mânia, a (se) supăra rău.
Îngânat (îngânată), adjectiv Sinonime:
murmurat, şoptit, rostit încet.
Înţeles, substantiv neutru Sinonime:
semnificaţie, sens, miez, rost.
Jupuitură, substantiv feminin
Sinonime:
cojitură, julitură, jupuială, rosătură, zdrelitură, zgârietură, (regional) pelagră, (regional) juchitură, (regional) jupitură.
Liberal (liberală), adjectiv
Sinonime:
antiprotecționist, bazat pe libertate, capitalist, cu vederi largi, darnic, generos, înțelegător, larg, liberalist, liberaloid, mărinimos, mobil, tolerant, (desuet) roșu.
Limbuţie, substantiv feminin
Sinonime:
baliverne, beție de cuvinte, fleacuri, flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, locvacitate, logoree, minciuni, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, povești, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănire, trăncănit, treanca-fleanca, verbalism, verbozitate, verzi și uscate, volubilitate, vorbă multă și fără rost, vorbăraie, vorbărie, vorbe de clacă, vorbe goale, vorbe în vânt, vrute și nevrute, (depreciativ) poliloghie, (familiar) brașoave, (familiar) gogoși (de tufă), (familiar) palavre, (familiar) taclale, (figurat) clănțăneală, (figurat) dârdâială, (figurat) dârdâit, (figurat) frazeologie, (franțuzism) facondă, (franțuzism) verbiaj, (învechit) elocvență, (învechit) trancana, (Moldova) leorbăială, (popular și familiar) sporovăială, (prin Muntenia) procovanță, (regional) lehăit, (regional) pălăvăcăială, (regional) pălăvrăgitură, (regional) pălăvrit, (Transilvania) stroncănire.
Misiune, substantiv feminin
Sinonime:
ambasadă, apostolat, comisie, datorie, delegaţie, deputațiune, deputăție, evanghelizare, expediție, funcție, împuternicire, însărcinare, legaţie, mandat, menire, post, reprezentanță diplomatică, rol, rost, sacerdoțiu, sarcină, solie, vocație, (învechit) misie.
Mohorî, verb
Sinonime:
a deveni trist, a se amărî, a se cătrăni, a se închide, a se încrunta, a se înnegri, a se înnegura, a se înnora, a se întrista, a se întuneca, a se mâhni, a se posomorî, a se scârbi, a se schimba în rău, a se strica, a colora în stacojiu, a deveni roșu-închis.
Mohorât (mohorâtă), adjectiv
Sinonime:
amărât, chiorâș, demoralizant, deprimant, descurajant, dezolant, dezolator, îmbufnat, închis, încruntat, înnegurat, înnorat, întristat, întunecat, întunecos, melancolic, neguros, noros, pâclos, plumbuit, plumburiu, posac, posomorât, roşu-închis, roșu-vânăt, stacojiu, sumbru, supărat, sur, trist, urât, (învechit) ponegrit, (popular) suriu, (învechit) mohurât; (sânge mohorât) antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.
Noimă, substantiv feminin
Sinonime:
accepție, bun-simț, cauză, coerență, considerent, conținut, îndreptățire, însemnare, înțeles (adânc), justificare, logică, menire, mobil, motiv, motivare, motivație, obiectiv, pricină, prilej, rațiune, rol, rost, scop, semnificaţie, sens, simbol, șir, tâlc, temei, ţel, țintă, valoare.
Norma, verb
Sinonime:
a aranja, a fixa, a legifera, a orândui, a reglementa, a stabili. Normă, substantiv feminin
Sinonime:
canon, cartă, cod, convenție, criteriu, cutumă, directivă, dispoziție, indicație, instrucțiune, îndrumare, învățătură, lege, model, normativ, precept, prescripție, prevedere, principiu, protocol, rânduială, recomandare, regulă, standard, tipic, (învechit și regional) rost, (învechit) mărturie, (învechit) porunceală, (învechit) poruncită, (învechit) pravilă, (învechit) prescript, (învechit) regulativ, (învechit) tocmeală, (popular) poruncă, (rar) semn.
Numi, verb Sinonime:
a denumi, a boteza, (reflexiv) a se chema; a porecli, a supranumi, (reflexiv) a se intitula; a rosti, a menţiona; a angaja, a încadra, a însărcina; a conferi, a acorda, a distinge.
Obţine, verb Sinonime:
a dobândi, a primi, a căpăta, a realiza, a face rost, a procura.
Pălăvrăgeală, substantiv feminin
Sinonime:
bârfă, cleveteală, discuție fără rost, discuție lipsită de importanță, flecăreală, limbuţie, logoree, pălăvrăgit, sporovăială, taifas, trăncăneală, vorbărie, (variantă) palavrageală.
Palavrăgi, verb
Sinonime:
a bate apa-n piuă, a bârfi, a cleveti, a flecări, a îndruga, a sporovăi, a spune lucruri fără importanță, a spune palavre, a tăifăsui, a trăncăni, a vorbi mult și fără rost, (variantă) a pălăvrăgi.
Pembe, adjectiv (învechit) Sinonime:
roşu.
Porfiriu (porfirie), adjectiv
Sinonime:
purpuriu, roșiatic, roșu-aprins, rubiniu, stacojiu, vișiniu, (regional) prohiriu, (variantă) profiriu.
Prăbuşi, verb Sinonime:
a se prăvăli, a se nărui, a cădea, a se surpa, a se dărâma, a se rostogoli.
Prăbuşire, substantiv feminin
Sinonime:
cădere, colaps, crah, culcare, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, decădere, declin, degringoladă, deprimare, destrămare, deznădejde, doborâre, lungire, năruire, năruit, picare, prăbușeală, prăvălire, răsturnare, risipire, rostogolire, rostogolit, scufundare, surpare, surpat, trântire, (învechit) răsturnătură, (învechit) risipă.
Prăvăli, verb Sinonime:
a doborî, a trânti, a culca; (reflexiv) a se rostogoli, a se duce de-a rostogolul, a se duce de-a dura, a se precipita, a aluneca, a se prăbuşi, a se nărui, a se dărâma, a se surpa, a se răsturna, a cădea; (figurat) a înfrânge, a răpune, a învinge, a îngenunchea.
Procura, verb Sinonime:
a achiziţiona, a obţine, a găsi, a face rost; a produce, a pricinui, a cauza, a da naştere. Procură, substantiv feminin Sinonime:
mandat, împuternicire, delegaţie.
Profera, verb Sinonime:
a rosti, a pronunţa; a ameninţa; a înjura, a blestema, a ocărî.
Pronunţa, verb
Sinonime:
a (se) rosti, a (se) spune, a articula, a comunica, a consimţi, a da o sentință, a emite, a exprima, a face cunoscut, a formula, a grăi, a lua atitudine, a opina, a scoate, a se declara, a ține, a vorbi, a zice, a-şi da avizul, a-și spune părerea, (învechit) a proforisi, (învechit) a pronuncia, (învechit) a pronunția, (prin Moldova) a blești.
Pronunţat (pronunțată), adjectiv Sinonime:
spus, zis, rostit, articulat; accentuat, reliefat, subliniat, evidenţiat.
Purpuriu (purpurie), adjectiv Sinonime:
roşu-închis, sângeriu, rubiniu, porfiriu.
Purtat (purtată), adjectiv Sinonime:
uzat, vechi, ros, lustruit.
Pustiu (pustie), adjectiv Sinonime:
necultivat, neîngrijit, nelocuit, părăginit, ruinat, părăsit; nepopulat, deşert, gol, vid; (figurat) fără rost, fără sens, zadarnic; singur, izolat, stingher.
Putregăit (putregăită), adjectiv Sinonime:
putrezit, putred, ros, distrus; ruinat, dărăpănat.
Răsturna, verb Sinonime:
a cădea, a se prăvăli, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a pica.
Răsură, substantiv feminin Sinonime:
măcieș; răsătură, răzătură. Răsura, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) îmbujora, a (se) împurpura, a (se) înroşi, a (se) roşi, a (se) rumeni.
Recita, verb
Sinonime:
a declama, a psalmodia, a rosti, a spune (versuri), (popular) a cuvânta, (rar) a debita.
Rol, substantiv neutru Sinonime:
sarcină, rost, atribuţie, misiune; partitură.
Roz (roză), adjectiv Sinonime:
trandafiriu, roşiatic, rubiniu.
Rubiniu (rubinie), adjectiv
Sinonime:
roşu-închis, rubinos, trandafiriu, roşiatic.
Ruj, substantiv neutru Sinonime:
fard, roşu de buze, boi, suliman, rumenea, vopsea.
Rumen (rumenă), adjectiv Sinonime:
îmbujorat, roşu, roşiatic, rumenit, rubicond.
Rumeneală, substantiv feminin Sinonime:
roşeață, îmbujoreală; dresuri, suliman, fard, boi, rumenea, roşeală, roşu.
Rumeni, verb Sinonime:
a se farda, a se vopsi, a se sulemeni, a se boi; (figurat) a se îmbujora, a se înroşi, a roşi; a coace, a prăji.
Scărmăna, verb Sinonime:
a dărăci; (figurat) a cerceta, a lua la rost, a freca, a bate, a snopi.
Seamă, substantiv feminin Sinonime:
socoteală, calcul, cont; însemnătate, importanţă, vază, faimă; fel, gen, soi; rost, ordine, rânduială; număr, cantitate, câţiva, o serie.
Sens, substantiv neutru Sinonime:
înţeles, semnificaţie, accepţie, tâlc; rost, noimă, raţiune, logică; scop, menire, ţel, destinaţie, tendinţă; direcţie, curs, orientare; latură, parte.
Sângeriu (sângerie), adjectiv
Sinonime:
hemoid, roșu, sangvinolent, sângerat, sângeros, (învechit) sângeratic, (regional) sângeniu, (regional) sânginiu, (regional) sângiu.
Socoteală, substantiv feminin
Sinonime:
adunare, afacere, apreciere, atenție, bilanț, calcul, calculare, chestiune, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cinste, cinstire, considerație, cont, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, deliberare, estimare, estimație, evaluare, explicație, gând, ghid, grijă, idee, intenție, îndemn, îndrumare, înțelepciune, înțeles, învățătură, judecată, măsură, mesaj, minte, moderație, motiv, notă de plată, numărare, numărat, numărătoare, onoare, operație, ordine, plan, ponderație, povață, povățuire, poveste, prețuire, pricină, problemă, proiect, raționament, rânduială, reflecție, regulă, respect, rost, sarcină, semnificație, sens, situație (de venituri și cheltuieli), socotire, socotit, stimă, tact, tâlc, temperanță, trecere, vază, vorbă, (familiar) combinație, (familiar) lucru, (familiar) treabă, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) spate, (figurat) spinare, (învechit și regional) propus, (învechit și regional) sfat, (învechit și regional) socoată, (învechit și regional) socotință, (învechit și regional) soroc, (învechit și regional) șart, (învechit) aviz, (învechit) cuget, (învechit) duh, (învechit) inteligență, (învechit) madea, (învechit) opinie, (învechit) părere, (învechit) propozit, (învechit) rațiune, (învechit) sămăluire, (învechit) săvârșit, (învechit) schepsis, (învechit) seamă, (învechit) tocmeală, (învechit, în Transilvania) comput, (livresc) continență, (popular) răboj, (popular) scumpătate, (rar) calculație, (regional) ogod, (rusism învechit) predmet, (Transilvania și Maramureș) sămădaș.
Soroc, substantiv neutru Sinonime:
termen, dată, limită; (popular) menstruaţie; rost, socoteală, orânduială; (regional) ursită, soartă, destin.
Spune, verb Sinonime:
a zice, a vorbi, a se exprima, a grăi, a rosti, a declara, a comunica, a se adresa, a glăsui, a relata, a povesti, a istorisi, a nara, a expune, a evoca; (figurat, popular) a cânta, a recita; a explica, a lămuri, a clarifica, a limpezi; a mărturisi, a destăinui, a dezvălui, a da pe faţă, a divulga.
Şart, substantiv neutru (regional)
Sinonime:
deprindere, obicei, regulă, rânduială, rost, socoteală, noimă, datină, cuviinţă, rând, ordine.
Şters (ștearsă), adjectiv Sinonime:
(figurat) neclar, fără culoare, fără strălucire, spălăcit, întunecat, fără contur; tocit, ros, fără rezonanţă, stins; fără calităţi, mediocru.
Şui (şuie), adjectiv Sinonime:
subţire, zvelt, deşirat, mlădios, îngust, flexibil; bezmetic, zăpăcit, aiurit, năuc, nebun, capiu, fără rost, fără căpătâi, prost, nătâng; smintit, ţicnit, zănatic, lovit cu leuca, zărghit.
Tăvăli, verb Sinonime:
a se rostogoli, a se da de-a berbeleacul; a murdări, a mânji, a tărbăci, a terfeli.
Tâlc, substantiv neutru Sinonime:
înţeles, sens, rost, semnificaţie; socoteală, interpretare, explicaţie.
Tomată, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) pătlăgea, pătlăgică, roșie, (regional) domadă, (regional) dumadă, (regional) dumată, (regional) gălățană, (regional) tomadă, (Transilvania și Banat) paradaisă.
