Prieten, substantiv masculin Sinonime:
amic, tovarăş, camarad; (familiar) iubit, amant, drăguţ.
Prietenă, substantiv feminin
Sinonime:
amantă, amică, camaradă, colegă, companioană, concubină, iubită, metresă, soră de cruce, (argotic) gagică, (Banat) bălă, (grecism învechit) palachidă, (învechit și regional) ortăciță, (învechit și regional) soață, (învechit) posadnică, (popular) amoreză, (popular) drăguță, (popular) ibovnică, (popular) surată, (popular) țiitoare, (regional) mătcuță, (regional) pritiniță, (regional) sorucă, (regional) soruță, (regional) văruică.
Prietenesc (prietenească), adjectiv Sinonime:
amical, prietenos, binevoitor, afectuos; sincer, loial, cinstit, frăţesc, dezinteresat.
Prieteneşte, adverb
Sinonime:
amical, bine, binevoitor, camaraderește, colegial, cu bunăvoinţă, cu prietenie, deschis, dezinteresat, franc, loial, prietenos, sincer, tovărășește.
Prietenie, substantiv feminin Sinonime:
amiciţie, camaraderie, frăţie, (regional) prieteşug.
Prietenos (prietenoasă), adjectiv Sinonime:
amabil, binevoitor; simpatic, apropiat, deschis.
Afabil (afabilă), adjectiv
Sinonime:
afectuos, amabil, binevoitor, condescendent, cordial, omenos, prietenesc, prietenos, serviabil, sociabil, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) apropielnic, (învechit) omenesc, (învechit) peripiiticos.
Afectuos (afectuoasă), adjectiv
Sinonime:
afabil, afecționat, amabil, amical, atașat, binevoitor, bun, cordial, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, familiar, fraternel, frățesc, hipocoristic, intim, iubitor, languros, lipicios, mângâietor, prietenesc, prietenos, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) mângâios.
Afecţiune, substantiv feminin Sinonime:
dragoste, simpatie, iubire, prietenie, tandreţe, ataşament; boală, suferinţă, necaz.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Amiabil (amiabilă), adjectiv
Sinonime:
amabil, binevoitor, conciliant, conciliator, împăciuitor, înțelegător, prietenos.
Amic, substantiv masculin
Sinonime:
alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.
Amical (amicală), adjectiv
Sinonime:
acort, afabil, afectuos, camaraderesc, convivial, cordial, prietenesc, prietenos, simpatic, surâzător, tovărășesc, (învechit) amicabil.
Amiciție, substantiv feminin
Sinonime:
camaraderie, prietenie, tovărășie, (învechit și popular) prieteșug, (învechit și regional) amicie, (învechit) prietnicie, (regional) fârtăție, (regional) ortăcie.
Amoreza, verb
Sinonime:
a (se) aprinde, a (se) îndrăgosti, (familiar) a plăcea. Amoreză, substantiv (învechit)
Sinonime:
amantă, concubină, drăguță, ibovnică, iubită, prietenă.
Apropiat (apropiată), adjectiv Sinonime:
din vecinătate, din apropiere; prietenos, intim, afabil, cordial; cunoscut.
Blajin (blajină), adjectiv Sinonime:
blând, prietenos, îngăduitor, tolerant, calm, potolit, lin, domol, liniştit, paşnic, omenos.
Blând (blândă), adjectiv Sinonime:
blajin, prietenos, omenos, îngăduitor, bun, calm, potolit, lin, domol, liniştit, paşnic, cuminte, ascultător, cuviincios, de treabă, plăcut.
Blândeţe, substantiv feminin Sinonime:
bunătate, îngăduinţă, clemenţă, toleranţă, noblețe, calm, omenie, prietenie.
Bun (bună), adjectiv Sinonime:
cumsecade, binevoitor, generos, amabil, de inimă; de treabă; blând, prietenos, îngăduitor, blajin, calm, paşnic, potolit, liniştit, cuminte, ascultător, cuviincios; agreabil, plăcut, satisfăcător, convenabil, util, binevenit, de preţ, potrivit, corespunzător, apt; înzestrat, destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, vrednic; valabil, nealterat, nescăzut, neuzat, în circulaţie.
Bunăvoinţă, substantiv feminin Sinonime:
îngăduinţă, amabilitate, tragere de inimă; râvnă, zel, sârg; afecţiune, cordialitate, prietenie.
Cald (caldă), adjectiv Sinonime:
călduros, pus la foc, încins; proaspăt, de curând, nou, recent; (figurat) amabil, binevoitor, cordial, prietenos, afectuos, sincer, bun, omenos.
Camarad, substantiv masculin Sinonime:
prieten, tovarăş, coleg; aliat, amic, companion, confrate.
Camaraderesc (camaraderească), adjectiv Sinonime:
prietenesc, tovărăşesc, colegial; loial, cinstit; onest, corect, cumsecade, de bună credinţă.
Camaraderie, substantiv feminin Sinonime:
prietenie; colegialitate, tovărăşie, ortăcie, amiciție.
Căldură, substantiv feminin
Sinonime:
temperatură, febră, (familiar) căldurică; (la plural) arşiţă, caniculă, zăpuşeală; (figurat) afecţiune, prietenie, sinceritate, ardoare, înfocare, patimă.
Călduros (călduroasă), adjectiv
Sinonime:
cald, fierbinte, gros, sufocant; (figurat) afectuos, amabil, arzător, binevoitor, cordial, din toată inima, în călduri, înflăcărat, însuflețit, pasionat, plin de căldură, prietenesc, prietenos, sincer.
Cărdășie, substantiv feminin (depreciativ) Sinonime:
prietenie, prieteşug, tovărăşie, grupare, asociere. Cârdăşie, substantiv
Sinonime:
bandă.
Coleg, substantiv masculin Sinonime:
camarad, tovarăş, prieten.
Cordial (cordială), adjectiv Sinonime:
afectuos, prietenos, amical.
Cordialitate, substantiv feminin Sinonime:
prietenie, simpatie, afecţiune.
Cumsecade, adjectiv
Sinonime:
binecrescut, blajin, blând, bun, calm, cinstit, corect, corespunzător, cu purtări bune, cuviincios, de bună credinţă, de ispravă, de treabă, educat, îngăduitor, înțelegător, loial, omenos, onest, pașnic, politicos, potrivit, prietenos, tolerant, (învechit) omenit. Cumsecade, adverb
Sinonime:
bine, convenabil, cum se cere, cum se cuvine, la locul lui, omenește, perfect, strașnic, (învechit și regional) tare.
Deschis, adverb
Sinonime:
făţiş, (figurat) sincer, leal, onest, franc. Deschis, adjectiv
Sinonime:
cinstit, comunicativ, expansiv, neprefăcut, prietenos, receptiv, sincer, sociabil, volubil; desfăcut, descuiat, căscat, destupat, neacoperit; (medicină) necicatrizat, nevindecat, sângerând, viu; crăpat, plesnit, înflorit; făţiş.
Expansiv (expansivă), adjectiv
Sinonime:
comunicativ, demonstrativ, expansibil, exuberant, prietenos, sociabil, social, vioi, volubil, vorbitor, (figurat) deschis, (învechit) espansiv, (învechit) soțios.
Exuberant (exuberantă), adjectiv Sinonime:
expansiv, comunicativ, sociabil, prietenos, afabil.
Familiar (familiară), adjectiv
Sinonime:
afectuos, apropiat, binecunoscut, comun, cordial, cunoscut, de rând, facil, fără pretenții, intim, ireverențios, lipsit de respect, neafectat, neconvențional, nepretențios, neprotocolar, obișnuit, prietenesc, prietenos, simplu, sociabil, știut, (variantă) (învechit) familier.
Familiarism, substantiv neutru Sinonime:
intimitate, apropiere, prietenie.
Fârtat, substantiv masculin (popular)
Sinonime:
fărtat, furtat; camarad, amic, frate de cruce, ortac, prieten, tovarăş.
Glacial (glacială), adjectiv
Sinonime:
de gheaţă, distant, îngheţat, hibernal, lipsit de bunăvoință, lipsit de căldură, lipsit de prietenie, marmorean, neprietenos, nesociabil, polar, rece, rezervat.
Graţios (grațioasă), adjectiv
Sinonime:
afabil, amabil, armonios, binevoitor, cochet, delicat, distins, elegant, fin, galant, gingaş, îngrijit, mlădios, mlădiu, plin de farmec, plin de gingășie, plin de grație, prietenos, rafinat, select, stilat, suav, suplu, svelt, șarmant, șic, zvelt, (rar) mlădiat.
Ibovnic, substantiv masculin (popular)
Sinonime:
amant, concubin, drag, drăguț, iubit, prieten, (argotic) cordaci, (familiar) amorez, (familiar) gagic, (familiar) iubițel, (învechit) ibostnic, (popular) bade, (popular) bădică, (popular) ibovnicel, (popular) mândrișor, (popular) mândru, (popular) mândruț, (regional) bădiță, (regional) harhatăuț; (variante) libovnic, (învechit și regional) ibohnic, (învechit și regional) ibomnic, (învechit și regional) iubovnic.
Intim (intimă), adjectiv Sinonime:
lăuntric, intern, sufletesc; apropiat, familiar, prietenos, afectuos, cordial.
Ortac, substantiv masculin Sinonime:
tovarăş, camarad, prieten, amic.
Popular (populară), adjectiv Sinonime:
cunoscut, simpatizat, agreat; prietenos, accesibil.
Prieteşug, substantiv neutru (învechit și popular)
Sinonime:
amiciție, dragoste, iubire, legătură, prietenie.
Său (sa), adjectiv şi pronume posesiv Sinonime:
propriu, al lui, al ei; (singular) soţul, soţia; (la plural) familia, rudele, prietenii; specific, caracteristic.
Simpatie, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, afecţiune, afinitate, amabilitate, amiciție, apropiere, ataşament, atașare, atracţie, atragere, camaraderie, colegialitate, cordialitate, devotament, dragoste, empatie, fraternitate, frăție, predilecție, predispoziție, predispunere, preferință, prietenie, tovărășie, (figurat) aplecare, (figurat) căldură, (figurat) înclinare, (figurat) înclinație, (figurat) slăbiciune, (învechit și figurat) plecare, (învechit) frățietate, (popular) prieteșug.
Soaţă, substantiv feminin
Sinonime:
amică, asociată, colaboratoare, însoțitoare, nevastă, părtașă, pereche, prietenă, soție, tovarășă.
Sociabil (sociabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, accesibil, acomodant, afabil, atașabil, comunicativ, expansiv, prietenos, social, volubil, vorbitor, (figurat) deschis, (învechit) soțios.
Solicitudine, substantiv feminin
Sinonime:
amabilitate, ataşament, atenţie, bunăvoință, grijă, închietudine, înţelegere, prevenire, prietenie, (învechit) preveniență, (învechit) prevenție.
Soră, substantiv feminin
Sinonime:
infirmieră; (figurat) tovarăşă, prietenă; (religios) carmelită, călugăriţă.
Surată, substantiv feminin (popular) Sinonime:
prietenă, amică.
Surâzător (surâzătoare), adjectiv Sinonime:
zâmbitor, vesel, prietenos, amical.
Tovarăş, substantiv masculin Sinonime:
prieten, ortac; soţ; asociat, părtaş.
Acolit (acoliți), substantiv masculin
Sinonime:
aderent, ajutor, asociat, auxiliar, camarad, complice, creatură, discipol, părtaș, prieten, servant, suporter, (figurat) satelit.
Amantă, substantiv
Sinonime:
concubină, iubită, prietenă, (livresc) metresă, (popular) amoreză, drăguţă, ibovnică, ţiitoare, (Banat) bală, (învechit) posadnică, (grecism învechit) palachidă, (argou) gagică.
Amică, substantiv
Sinonime:
colegă, confidentă, cunoștință, însoţitoare, parteneră, prietenă, relație, tovarășă, (învechit și regional) soață, (popular) surată.
Asociat, substantiv
Sinonime:
acolit, acționar, aderent, ajutor, aliat, alter ego, asociere, coacționar, coasociat, colaborator, coleg, comanditar, companion, complice, confrate, cooperator, membru, partener, participant, părtaş, tovarăş, (învechit şi regional) sâmbraş, (învechit) societar, (regional) ortac, (regional) prieten.
Atrăgător, adjectiv
Sinonime:
ademenitor, agreabil, angajant, antrenant, apetisant, atașant, atractiv, captivant, cu lipici, dalb, fascinant, ispititor, îmbietor, pempant, plăcut, prezentabil, prietenos, primitor, seducător, sexi, sexos, sexy, tentant, (figurat) picant, (figurat) răpitor, (învechit) atracțios, (învechit) cauzator, (popular și familiar) nurliu, (popular și figurat) lipicios.
Binevoitor, adverb
Sinonime:
cordial, prieteneşte, prietenos.
Companion, substantiv
Sinonime:
acolit, amant, camarad, colaborator, coleg, complice, însoţitor, partener, prieten, tovarăş.
Complice, substantiv
Sinonime:
asistent, camarad, colaborator, coleg, companion, copărtaş, partener, părtaş, prieten, tovarăș, (argou) tirangiu, (învechit) ajutător. Complice, adjectiv invariabil
Sinonime:
aliat, amical, apropiat, prietenos.
Concubin, substantiv
Sinonime:
amant, prieten, iubit, companion, partener.
Concubină, substantiv
Sinonime:
amantă, iubită, prietenă.
Drăguţ, substantiv
Sinonime:
amant, concubin, ibovnic, iubit, prieten.
Drăguţă, substantiv
Sinonime:
amantă, concubină, ibovnică, iubită, prietenă.
Alter ego, substantiv
Sinonime:
om de încredere, prieten nedespărțit.
Fârtăţie, substantiv
Sinonime:
amiciţie, fârtăciune, frăție de cruce, prietenie, tovărăşie.
Amicie, substantiv
Sinonime:
amiciție, prietenie.
Gagic, substantiv
Sinonime:
amant, concubin, gagiu, iubit, ibovnic, prieten.
Gagică, substantiv
Sinonime:
amantă, concubină, iubită, ibovnică, prietenă.
Gagiu, substantiv
Sinonime:
amant, concubin, gagic, iubit, ibovnic, prieten; om, persoană, tip, individ; stăpân, domn.
Propieție, substantiv
Sinonime:
(învechit) familiaritate, ocrotire, prietenie, protecție.
Iubită, substantiv
Sinonime:
amantă, drăguță, gagică, ibovnică, prietenă.
Palachidă, substantiv
Sinonime:
amantă, concubină, iubită, prietenă.
Nesolitar, adjectiv
Sinonime:
apropiat, comunicativ, deschis, expansiv, prietenos, sociabil.
Ortăcie, substantiv
Sinonime:
amiciție, asociație, asociere, întovărășire, prietenie, tovarășie.
Ortăcesc, adjectiv
Sinonime:
camaraderesc, prietenesc, tovărășesc.
Posadnică, substantiv
Sinonime:
(învechit) amantă, concubină, iubită, prietenă.
Prietnicie, substantiv
Sinonime:
(învechit) amiciţie, prietenie.
Pritiniță, substantiv
Sinonime:
(regional) amică, prietenă.
Omenesc, adjectiv
Sinonime:
afabil, altruist, android, antropoid, binefăcător, binevoitor, blând, caritabil, clar, clement, convenabil, filantrop, generos, indulgent, inteligibil, muritor, pământean, pământesc, plin de omenie, prietenos, rezonabil, social, terestru, terian, tolerant, uman, umanitar, umanoid, (popular) creștinesc, (popular) țărănesc.
Tovărășiță, substantiv
Sinonime:
(popular) amică, prietenă, tovarășă, tovărășică.
Tovărășel, substantiv
Sinonime:
(familiar) amic, prieten, tovarăș.
Condiscipol, substantiv
Sinonime:
acolit, aderent, aliat, amic, asociat, camarad, colaborator, coleg, combatant, companion, comper, complice, confrate, discipol, elev, prieten.
Apropielnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
accesibil, afabil, prietenos.
Neprietenos, adjectiv
Sinonime:
distant, duşmănos, glacial, inamic, insociabil, lipsit de confort, lipsit de prietenie, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenesc, nesociabil, ostil, posac, posomorât, potrivnic, rece, rezervat, taciturn, tăcut, urâcios, urzuz, vrăjmaș, (Bucovina și Moldova) tălmut, (figurat) închis, (figurat) pieziș, (învechit și regional) moros, (învechit și regional) pizmătar, (învechit și regional) pizmătareț, (învechit și regional) sunducos, (învechit și regional) tăcător, (învechit) dușmănesc, (învechit) mânios, (învechit) potrivitor, (livresc) hirsut, (Moldova) pâclișit, (Oltenia) dugos, (popular) pizmaș, (popular) pizmuitor, (popular) sanchiu, (popular) vrăjmășesc, (prin Transilvania) tăcătoi, (regional) modoroi, (regional) mutac, (regional) mutăreț, (regional) neprietinos, (regional) vrăjmășos.
Social, adjectiv
Sinonime:
colectiv, comunicativ, comunitar, cultural, economic, expansiv, politic, prietenos, sociabil, societal, sociologic, uman, volubil.
Cumătru, substantiv
Sinonime:
naș, nun, prieten, tovarăș, (familiar) bărbat.
Împăciui, verb (popular)
Sinonime:
a (se) împăca, a face pace, a pacifica, a restabili raporturile de prietenie.
Amorez, substantiv (învechit)
Sinonime:
adorator, amant, concubin, drăguț, ibovnic, iubit, îndrăgostit, prieten.
Țiitoare, substantiv (popular)
Sinonime:
amantă, concubină, iubită, prietenă; loc de pândă.
Neostil, adjectiv
Sinonime:
amical, favorabil, prietenesc, prietenos.
Amicalmente, adverb
Sinonime:
amical, camaraderește, prietenește.
Înfrăţire, substantiv
Sinonime:
dragoste frățească, fraternitate, fraternizare, frăţie, înfrățit, lăstărire, prietenie frățească, prietenie strânsă, solidaritate, unire, unitate, (învechit) frățietate.
Comercia, verb (ieșit din uz)
Sinonime:
a face comerț, a fi prieten cu, a frecventa, a specula, a trafica, (învechit) a comersa.
Priinţă, substantiv (popular)
Sinonime:
ajutor, amabilitate, bunăvoință, câștig, cinste, credință, devotament, fidelitate, folos, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, necesitate, prietenie, profit, serviabilitate, serviciu, simpatie, statornicie, trebuință, utilitate, (învechit) prielnicie.
Prietel, substantiv (învechit)
Sinonime:
amic, prieten.
Prietnic, substantiv (învechit)
Sinonime:
amic, prieten.
Priatin, substantiv (învechit)
Sinonime:
amic, prieten.
Pretin, substantiv (regional)
Sinonime:
amic, prieten.
Prietin, substantiv (regional)
Sinonime:
amic, prieten.
Legare, substantiv
Sinonime:
acostare, agasare, ancorare, arăcire, armonizare, atașare, bandajare, broșare, capturare, cartonare, cercuială, cercuire, cercuit, conectare, corelare, cuplare, enervare, ferecare, fixare, imobilizare, interrelaționare, îmbrobodire, încastrare, închegare, înfrățire, îngroșare, înhămare, înjugare, înnădire, înnodare, înțepenire, învârtoșare, legat, obligare, pansare, pansat, persecutare, plictisire, priponire, racordare, raportare, relație de prietenie, sâcâire, schingiuire, solidificare, strângere, strâns, supărare, suturare, torturare, țintuire, unire, zădărâre, (figurat) împiedicare, (figurat; învechit) întemnițare, (figurat; învechit) robie, (învechit) alegare, (învechit) anulare, (învechit) fermecare, (învechit) încleiere, (învechit) oprire, (învechit) priponeală, (legare de glie) înrobire, (popular) chezășire, (popular) interdicție, (popular) întărire, (popular) oblojire, (popular) oblojit, (rar) cartonaj, (rar) înnodătură, (regional) compactare.
Neprieteșug, adjectiv (învechit)
Sinonime:
conflict, dușmănie, lipsă de prietenie, ostilitate, vrajbă, (regional) nepreteșug.
Convivial, adjectiv
Sinonime:
de conviv, festiv, jovial, prietenesc.
