Pildui, verb
Sinonime:
a exemplifica, a ilustra, a imita, a lua pildă, a pedepsi, a trage învățătură.
Pilduire, substantiv
Sinonime:
condamnare, osândă, pedeapsă, sancțiune; exemplificare, exemplu, ilustrare, model, pildă, povestire cu tâlc.
Pilduitor (pilduitoare), adjectiv Sinonime:
exemplar; grăitor, elocvent, ilustrativ.
Exemplifica, verb
Sinonime:
a ilustra, a demonstra, a argumenta, a lumina, (învechit) a pildui, a lămuri.
Exemplu, substantiv neutru
Sinonime:
imagine, pildă, model, (învechit) chip, mostră, paradigmă, pilduire, (învechit, la figurat) oglindă, exemplificare, antecedent, precedent, specimen.
Temeinic (temeinică), adjectiv
Sinonime:
adânc, amănunțit, capital, chibzuit, concludent, considerabil, consistent, convingător, crucial, cumpănit, decisiv, deosebit, edificator, elocvent, esențial, fundamental, fundamentat, gândit, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, important, intens, îndreptățit, însemnat, întemeiat, judicios, just, justificat, legitim, logic, mare, matur, motivat, notabil, organic, pilduitor, prețios, priceput, primordial, probant, profund, puternic, radical, remarcabil, rezistent, sârguincios, serios, sigur, socotit, solid, stăruitor, structural, substanțial, tare, trainic, valoros, vital, vorbitor, (figurat) binecuvântat, (figurat) pătrunzător, (figurat) sănătos, (învechit) înduplecător, (învechit) temeielnic, (învechit) temelnic, (livresc) îndrituit.
Edificator (edificatoare), adjectiv
Sinonime:
clarificator, concludent, convingător, decisiv, edifiant, elocvent, exemplar, explicativ, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, lămuritor, pilduitor, probant, puternic, serios, solid, tare, temeinic, vorbitor, (învechit) înduplecător.
Condamnare, substantiv
Sinonime:
osândire, osândă, pedepsire, pedeapsă, (învechit) certare, oblicire, (livresc) penitenţă, (învechit şi regional) lege, ştraf, (regional) pedepsie, judecată, pilduire; dezaprobare.
Convingător, adjectiv
Sinonime:
concludent, decisiv, edificator, elocvent, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, puternic, serios, solid, tare, temeinic, (rar) probant, vorbitor, (învechit) înduplecător.
Exemplificare, substantiv
Sinonime:
ilustrare, (învechit) pilduire, exemplu, demonstrație.
Condemnare, substantiv (învechit)
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, înfierare, neaprobare, osândă, pedeapsă, pedepsire, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit și regional) lege, (învechit și regional) ștraf, (învechit) certare, (învechit) judecată, (învechit) oblicire, (învechit) pilduire, (învechit) prihană, (livresc) dezavuare, (livresc) penitență, (livresc) reprehensiune, (popular) osândire, (regional) pedepsie.
Deciziv, adjectiv
Sinonime:
adânc, capital, cardinal, concludent, considerabil, convingător, crucial, decisiv, determinant, edificator, elocvent, esențial, fundamental, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, important, irefutabil, însemnat, major, nodal, organic, pilduitor, primordial, probant, profund, puternic, radical, serios, solid, structural, substanțial, tare, temeinic, vital, vorbitor, (figurat) strivitor, (figurat) zdrobitor, (franțuzism învechit) ponderos, (învechit) decizător, (învechit) înduplecător.
Vorbitor, adjectiv
Sinonime:
comunicativ, concludent, convingător, cuvântăreț, cuvântător, decisiv, edificator, elocvent, evident, expansiv, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, pilduitor, prietenos, puternic, semnificativ, serios, sociabil, solid, sonor, sugestiv, tare, temeinic, volubil, vorbăreț, vorbit, (variantă) vorbitoriu. Vorbitor, substantiv
Sinonime:
alocutor, conferențiar, emițător, interlocutor, locutor, orator, parloar, (învechit) parlatoriu, (popular) mesager, (rar) cuvântător, (Transilvania) pețitor, (variantă) vorbitoriu.
